Dacă am vorbit de Paştile ortodoxe, amintim şi de felul în care românii de naţionalitate maghiară şi germană sărbătoresc Paştile catolice, care în acest an au avut loc cu cinci săptămâni înainte de Paştile ortodoxe. Germanii şi maghiarii se pregătesc din timp pentru Învierea Domnului, după ce au încheiat un ciclu al sărbătorilor de iarnă cu ?Fărşangul?, sărbătoarea măştilor, şi curăţenia sufletească. Românii se bucură de Învierea Domnului şi atunci când maghiarii şi germanii îşi sărbătoresc Paştile, pentru că au posibilitatea să primească de la aceşti etnici ouăle de Paşti, iar la rândul lor maghiarii şi germanii să primească, cu prilejul sărbătoririi Paştilor la români, cozonac, ouă încondeiate şi vin.
Totul capătă viaţă
Pastele se sarbatoreste primavara, perioada din an in care totul "capata viata" si natura renaste dupa o iarna geroasa. Potrivit cercetatorilor Vaticanului cuvantul "Paste" deriva din ebraica "pesah", care semnifica trecere. In Vulgata s-a tradus cu expresia "transitus Domini" (trecerea Domnului) devenita in engleza iacobina "passover". Cuvantul in aramaica este "pas.ha", care sta la originea cuvintelor grecesti si latine "pascha".
Sărbătoare dupa zeita Eostre
O alta interpretare, raspandita in secolele trecute la catolici, a fost aceea de ?pascha ? passione?, de la "passione - suferinta" (in greaca: páscho - sufar, páschei - sufera. Unele limbi germanice numesc aceasta sarbatoare dupa zeita Eostre: germana Ostern (der.), germana superioara medievala: osteren din vechea germana superioara: ostarun, ostarun (forma la plural); engleza Easter, dialect northumbrian: Eostre (In engleza medievala: ester, estre din engleza veche: easter, eastre. Alte denumiri ale Zeitei Mame a fertilitatii, reinvierii si zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeita era numita Eos iar la romani Aurora. Romanii au preluat ambele forme.
Cu toate acestea, in cea mai mare parte din tarile cu populatie crestina (sau cel putin a tarilor din Europa, dar nu numai) numele Pasti provine din ebraicul pessah (Paste).
Simbolul iepuraşului
La origine, simbolul iepurasului de Paste intruchipeaza fertilitatea, datorita reproducerii rapide a iepurilor. In antichitate, egiptenii, persii, fenicienii si hindusii impartaseau credinta ca intreaga lume se naste dintr-un ou imens, astfel incat oul, ca si simbol al vietii, exista din timpuri stravechi.
Simbolul iepuraşului a fost preluat şi de români, în prezent existând diferite obiceiuri: iepuraşul este cel care aduce cadouri la copii; iepuraşul oferit sub formă de turtă dulce celor mici; ascunderea ouălor de Paşti în grădină, pe lângă flori, pentru a fi găsite de copii, după ce au fost puse de iepuraş; coşuleţul iepuraşului cu ouă de Paşti; cadouri făcute celor dragi constând în iepuraşi de pluş etc.
