Din documente rezultă că Andrei al II-lea, regele Ungariei, conferă Ţara Bârsei ordinului Cavalerilor Teutoni, care până în anul 1225 aduce aici colonişti germani, denumiţi mai târziu ?saşi?. Ţara Bârsei a fost împărţită în cinci ?case? sau ?centurii?. Localitatea Hălchiu aparţinea de ?casa? Feldioara, unde era reşedinţa ordinului, fiind întemeiată lângă drumul de la Feldioara spre Codlea. Localitatea Hălchiu a fost formată iniţial din mai multe ?decurii?, ce cuprindeau fiecare câte zece gospodării aşezate una lângă alta pe un şir.
Biserica în stil gotic
În secolul XIII, se construieşte o biserică în stil gotic timpuriu de la care a rămas portalul de vest al Bisericii Evanghelice. În anul 1335, apare prima menţiune documentară a Cetăţii de la Crizbav, sub numele de ?Castrum Heltheuin?, deci ?Cetatea Hălchiu? (Heltwin). Cetatea de la Crizbav era o cetate regală care păzea un drum spre Ţara Făgăraşului şi care putea supraveghea o mare parte a Ţării Bârsei.
Pentru Biserica din Hălchiu a fost turnat cel mai vechi clopot păstrat până azi în Ţara Bârsei. La Hălchiu, în jurul anul 1435, se construieşte o biserică-hală, în stil gotic şi în jurul ei o cetate în care este cuprinsă şi o capelă pe partea sudică a bisericii.
Războinicii din Hălchiu
În anul 1532, după câţiva ani războinici, la Hălchiu, se consemnează numai 60 de gospodari. Pe cea mai veche hartă a Transilvaniei, publicată de umanistul sas braşovean Johannes Honterus, localitatea Hălchiu este pentru prima dată prezentată cartografic. Locuitorii Hălchiului erau harnici, gospodari şi iscusiţi în lupta u duşmanul. După ce au trecut prin sabie şi foc şi printr-un mare incendiu, locuitorii au fost scutiţi de o parte din impozite. În anul 1733, la recensământul românilor ortodocşi din Transilvania, la Hălchiu nu sunt consemnaţi români, dar în 1762, apar consemnate 43 de familii româneşti, care nu au preot propriu.
Biserica Ortodoxă
În anul 1791, construcţia Bisericii ortodoxe româneşti din Hălchiu se ridică sub hramul Arhanghelilor Mihai şi Gavriil, din donaţia unor negustori greci din Braşov.
În secolul XVIII, se înfiinţează breslele ţesătorilor de pânză. În biserică, se păstrează icoane vechi şi fresce pe pereţi. Populaţia este credincioasă şi frecventează biserica. Atât românii, cât şi saşii şi maghiarii din localitate, îşi respectă tradiţiile şi sărbătorile, existând interferenţe culturale.
Hălchiul, azi
Primarul comunei Hălchiu, Ioan Gârbacea, a declarat: ?Istoria comunei Hălchiu este mult mai bogată şi ar fi multe de spus. De aceea, am ţinut să realizăm un album care să cuprindă cele mai importante momente din viaţa comunităţii, patrimoniul comunei şi ocupaţia locuitorilor, toate sub denumirea de ?Halchiu ? o istorie în imagini?, editat în anul 2007. Principalul obiectiv al administraţiei publice locale este de a păstra acest patrimoniu, de a-l face cunoscut, dar şi acela de a moderniza comuna care astăzi arată ca o locaţie europeană cu o istorie vie?.
