Zilele Codlei – Kronenfest 2011
|
|
Municipiul Codlea (în dialectul săsesc Zeöedăn, Zuidn, Tsâdn, în germană Zeiden, Schwarzberg, Schwarzhügel, în maghiară Feketehalom, Feketehegy) face parte din judeţul Braşov, Transilvania, România şi este aşezat pe drumul ce leagă Braşovul de Sibiu. Dintre evenimentele de peste an, cel mai important este Kronenfest, Zilele Codlei, dedicat “Oraşului Florilor”, aşa cum mai este denumit municipiul Codlea. Sărbătoarea ţine trei zile, fiecare zi fiind dedicată unui eveniment. Ultima zi constă într-o paradă a cântecului şi portului popular, reprezentate de români, alături de etnicii maghiari şi germani.
“Grădina de mai”- “Maigarten”
Pe vremuri această sărbătoare, care a aparţinut comunităţii săseşti, purta denumirea de Zeidner Schulfest, Kronenfest (Serbarea şcolara, Serbarea coroniţei). Practic era vorba de serbarea şcolară, a şcolii elementare evanghelice, care a avut loc pentru prima dată la iniţiativa preotului Joseph Dück, la 7 iunie 1874 în aşa-zisă “gradină de mai” (“Maigarten”). Se organiza anual în a doua zi de Rusalii. In 1899 “asociaţia pentru înfrumuseţare” (Verschönerungsverein) amenajează sub Măgura Codlei un spaţiu nou pentru ţinerea serbărilor. Din 1969, în fiecare an, în acest loc, se serbează Kronenfest, punctul culminant al sărbătorii fiind considerat marşul copiilor prin “cercul magic”, pe o melodie compusă special pentru această ocazie de Martin Thies.
Preluarea ştafetei
După plecarea saşilor în Germania, sărbătoarea a fost preluată de românii din localitate, sub aceeaşi denumire de Kronenfest, de data aceasta având conotaţia de sărbătorire a “Zilelor Codlei”. A mai fost păstrat obiceiul ca serbarea să fie deschisă de către primar, după care se porneşte cu alaiul spre locul numit “Maial”, de la poalele Măgurii Codlei. În faţă se află fanfara urmată de grupurile ansamblurilor folclorice din localitate, formate din ansamblul Măgura Codlei, ansamblul comunităţii maghiare şi cel al comunităţii germane, purtând simbolurile specifice.
Desfăşurarea evenimentului
Petrică Buhnici, directorul Casei de Cultură din Codlea, a declarat: “Anul acesta sărbătoarea a avut un mare succes. Vremea a fost favorabilă, motiv pentru care întreaga suflare a comunităţii, invitaţi şi turişti au avut posibilitatea să se bucure de un spectacol de excepţie organizat în aer liber. S-au păstrat elemente specifice vechiului obicei, respectiv urcarea pe stâlp, până la coroana de sărbătoare, aflată la 15m înălţime, în vârful căruia se află o recompensă pentru cel ce reuşeşte să ajungă în vârful catargului. Nu este uşor de parcurs această probă şi puţini sunt cei ce se declară învingători. Un alt punct de atracţie este parade călare şi piramida căluşarilor, care trebuie să parcurgă traseul de la Primărie până la Maial”.
