Comuna Hărman cuprinde două sate: Hărman şi Podu Olt. Localitatea se bucură de un peisaj deosebit şi este un potenţial adecvat turismului rural. Pe lângă valoarea sa istorică, patrimoniul cuprinde mai multe elemente de atracţie: rezervaţia naturală Dealul Lempeş şi rezervaţia naturală Mlaştina Hărman. Hermenenii au păstrat cu sfinţenie obiceiurile, iar fiii satului se întorc în fiecare an acasă pentru a-şi onora rădăcinile.
Aşezare saxonă
Localitatea Hărman este atestată documentar din anul 1240. Teritoriul a fost dăruit călugărilor cistercieni în 1377. În 1445, este lăsat moştenire Bisericii Sf. Bartolomeu, care îl va stăpâni până la începutul sec. XIX, când dezvoltarea industrială va duce la exploatarea intensivă a terenurilor agricole.
Primarul comunei Hărman, Mihai Dişor, este mândru că se află în fruntea unei comunităţi istorice în care cultura a strâns laolaltă două etnii: română şi germană. ?Cetatea Hărman datează din sec. XIII, atunci când a fost construită biserica originală de către saxoni, populaţia majoritară fiind de origine saxonă. Astăzi Cetatea este muzeu şi este inclusă în itinerariul turiştilor ce vizitează zona?, a menţionat primarul.
Sărbătoarea hermenenilor
Pentru a strânge laolaltă întreaga suflare a satului şi chiar pentru a-i determina să se întoarcă acasă pe saşii stabiliţi în Germania, Primăria şi Consiliul Local au organizat prima ediţie a ?Zilelor Hărmanului?, eveniment ce a fost închis cu parada fiilor satului. După ce au ieşit de la biserică, fiii satului au alcătuit un alai, în frunte cu fanfara şi s-au oprit în faţa Cetăţii Hărmanului. Aici a fost amenajată o scenă în aer liber pe care au evoluat nume sonore, dintre care amintim pe Mirabela Dauer, Stela Popescu şi alţii.
Întoarcerea saşilor
Primarul comunei Hărman, Mihai Dişor, ne-a declarat că mulţi etnici germani au venit în concediu pentru a participa la acest eveniment: ?Avem oaspeţi din străinătate şi suntem bucuroşi că pe lângă saşii stabiliţi în Germania s-au întors acasă şi tineri care lucrează în străinătate. Tendinţa este de a reveni în ţară, iar ?Zilele Hărmanului? şi sărbătoarea fiilor satului îi poate aduna la un loc pe aceşti oameni. Totul face parte din patrimoniul localităţii. Sărbătoarea fiilor satului este mai veche de o sută de ani. Din alai fac parte oameni care au împlinit vârsta de 30 de ani şi care au absolvit în comună şcoala generală sau sunt absolvenţi de liceu. Acum au venit acei oameni care au plecat, dar nu au uitat unde s-au născut?.
Pe parcursul a două zile, cei prezenţi au uitat de problemele cotidiene şi s-au bucurat de cultură, de tradiţii şi de distracţii.
Întreceri sportive
De ?Zilele Hărmanului? berea a curs, mititeii s-au pârjolit pe grătar, tinerii s-au întrecut în competiţii sportive. Organizatorul competiţiei, Alexandru Popencu, a oferit premii echipelor de fotbal (diplome şi cupe) şi celor care au câştigat la cros, pe grupe şi categorii de vârstă, inclusiv peste 35 de ani.
Expoziţie cabalină
Iubitorii de animale au participat la o expoziţie de cabaline, unde au fost expuşi cai de sute de milioane de lei. Cel mai frumos cal a primit medalie, iar posesorul o diplomă. Dintre participanţi îi amintim pe Sorin Tică şi Lucian Stroie, din Hărman, care s-au înscris în concurs cu caii semigrei: armăsarul Relu de 4 ani, calul Bator, de 3 ani, şi iapa Dorina, de 7 ani. În concurs s-a înscris şi Todor Gheorghe, care, de altfel, a obţinut locul întâi la atelaj cu cai. Proprietarul cailor medaliaţi este Nicu Lăcătuşu, din Feldioara, în vârstă de 63 de ani, care a dat 140 milioane lei pe armăsar şi 160 milioane pe iapa Dorina, el declarând mândru că într-un an armăsarul Relu i-a recuperat banii din montă.
