Festivalul Cetăţii la Rupea
|
|
|
Oraşul Rupea, amplasat pe drumul european ce leagă Braşovul de Sighişoara, se remarcă de la distanţă datorită Cetăţii Medievale, amplasată pe stânca de bazalt, în partea de nord-vest a localităţii.
Din sosea, un drum te duce doar în 15 minute în spatele cetăţii, unde printre copaci, tufe de soc, maceş şi pruni se vad zidurile Cetatii de Jos, turnul şi poarta principală.
Intrarea vizitatorilor se face prin lateral, prin portita de pe latura estica unde se ajunge urmand o cărare îngustă spre stânga, de-a lungul zidului, printr-o mică livadă de pruni şi corcoduşi si unde te întâmpină o poartă grea, veche, de stejar căptuşită cu benzi metalice, gata oricând să se deschidă pentru turişti.
Cetatea ţărănească
În veacul al XIV-lea, saşii au găsit castrul în părăsire (în urma năvălirilor popoarelor migratoare) şi au construit pe ruinele acestuia, în mai multe etape, o cetate ţărănească dându-i aceeaşi denumire pe care o foloseau localnicii: ?Reps? (mult mai târziu ungurii au numit-o ?Koholom?, adică ?grămadă de piatră?). Sistemul de fortificare constă din trei incinte: Cetatea de Sus (construită înainte de colonizarea germană), Cetatea de Mijloc (ridicată în secolul al XV-lea şi lărgită la începutul sec. XVII ) şi Cetatea de Jos (care datează din secolul al XVII-lea).
Aniversarea cetăţii
Primăria Rupea, în colaborare cu Consiliul Judeţean Braşov, Centrul de Conservare a Tradiţiilor şi Casa Orăşenească de Cultură au organizat a 36-a ediţie a Festivalului Cetăţilor din Rupea, festival dedicat cetăţii bătrâne Rupea. Cu acest prilej, au avut loc spectacole folclorice, paradă a portului popular şi defilarea grupurilor ce au reprezentat cetăţile din Albeşti ? Sighişoara, Alba, Sibiu şi din judeţul Braşov, respectiv Codlea, Ghimbav, Făgăraş, Zărneşti şi Braşov. Festivalul a oferit schimburi culturale, de obiceiuri, cântec şi joc.
La eveniment au participat personalităţi importante din ţară şi străinătate, reprezentanţi ai Guvernului, deputaţi şi senatori şi primarii din zonă.
Ansamblul folcloric ?Cohalm?
Primarul oraşului Rupea, Flavius Dumitrescu, a declarat că în acest an spectacolul folcloric a fost susţinut de Ansamblul ?Cohalmul? din localitate, care a oferit o adevărată paradă a portului popular, unic în zonă, faţă de anul trecut când a fost prezentată ?Nunta la Cohalm? cu călăreţi, obicei prezentat pe cele mai mari scene. Feciorii călare, caii împodobiţi şi fanfara au reuşit să marcheze evenimentul, într-un mod inedit. Fanfara din Rupea şi corul din localitate au făcut istorie la Festivalul ?Cerbul de Aur? şi la Chişinău, în Republica Moldova. La a 36-a ediţie a festivalului, prestaţia a stârnit ropote de aplauze şi admiraţia celor prezenţi la eveniment, veniţi din ţară şi străinătate.
Un program de excepţie
Fanfara ţărănească a Casei de Cultură Rupea, corul Ansamblului ?Cohalmul? şi Nunta cu călăreţi sunt câteva din obiectivele culturale care reprezintă oraşul Rupea şi care au strâns un palmares bogat, constând în diplome şi premii.
Din programul artistic susţinut cu prilejul Festivalului Cetăţilor Rupea mai amintim: recital extraordinar susţinut de arhicunoscutul interpret de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, pe cel susţinut de Lia Ciobanu şi pe taragotisul Gheorghe Radu, fiu al oraşului. Evenimentul s-a încheiat cu un splendid foc de artificii.
