Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 26-27
Septembrie-Octombrie 2006

Porţi superbe şi Artişti populari
Splendid Gates and Popular Artisans
Porte magnifiche ed artigiani popolari
Făgăraşul medieval
The Stronghold, the Castle and the Museum
La Fortezza, il Castello ed il Museo
Drumuri mai bune în judeţul Braşov
Driving easier and safely
Plus facile à conduire
Târgul de vară Moieciu
Summer Fair Moieciu
La Foire d?Eté Moieciu
Gospodarul vămăşean
?The Householder of Vama Buzaului?
?Le fermier de Vama Buzaului?
Zilele Tărlungeniului
Tărlungeni's Days
Les jours de Tărlungeni
I giorni di Tărlungeni
Alai la Dumbraviţa
Dumbravita?s Days
Les Jours de Dumbravita
Fiii satului la Hărman
Harman?s Days
I Giorni di Harman
Turism de cinci stele la Braşov
Five Stars Tourism in Brasov
Turismo di cinque stelle a Brasov
Refacerea rezervaţiilor la Racoş
Sanctuaries, Amber and Basalt
Sanctuaires, Ambre et Basalte
Floare de colţ la Zărneşti
Zanesti?s Days
Les Jours de Zarnesti
I Giorni di Zarnesti
Comăna aniversară
Feast at Comana de Jos
Fête à Comana de Jos
Silvoturism la Apaţa
Sylvan Tourism at Apata
Turismo silvico a Apata
Hălchiul în sărbătoare
Businesses and Leisure
Affaires et loisir
Festivalul Cetăţii la Rupea
The Stronghold Festival
Il Festival della Fortezza
Şah internaţional la Predeal
The biggest Chess Contest
La maggior gara scacchistica
Infrastructura de afaceri
Brasov follows the French Model
Brasov suit le modèle français
Campionatul National de Modeling - Ghimbav

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Festivalul Cetăţii la Rupea








Oraşul Rupea, amplasat pe drumul european ce leagă Braşovul de Sighişoara, se remarcă de la distanţă datorită Cetăţii Medievale, amplasată pe stânca de bazalt, în partea de nord-vest a localităţii.
Din sosea, un drum te duce doar în 15 minute în spatele cetăţii, unde printre copaci, tufe de soc, maceş şi pruni se vad zidurile Cetatii de Jos, turnul şi poarta principală.
Intrarea vizitatorilor se face prin lateral, prin portita de pe latura estica unde se ajunge urmand o cărare îngustă spre stânga, de-a lungul zidului, printr-o mică livadă de pruni şi corcoduşi si unde te întâmpină o poartă grea, veche, de stejar căptuşită cu benzi metalice, gata oricând să se deschidă pentru turişti.

Cetatea ţărănească

În veacul al XIV-lea, saşii au găsit castrul în părăsire (în urma năvălirilor popoarelor migratoare) şi au construit pe ruinele acestuia, în mai multe etape, o cetate ţărănească dându-i aceeaşi denumire pe care o foloseau localnicii: ?Reps? (mult mai târziu ungurii au numit-o ?Koholom?, adică ?grămadă de piatră?). Sistemul de fortificare constă din trei incinte: Cetatea de Sus (construită înainte de colonizarea germană), Cetatea de Mijloc (ridicată în secolul al XV-lea şi lărgită la începutul sec. XVII ) şi Cetatea de Jos (care datează din secolul al XVII-lea).

Aniversarea cetăţii

Primăria Rupea, în colaborare cu Consiliul Judeţean Braşov, Centrul de Conservare a Tradiţiilor şi Casa Orăşenească de Cultură au organizat a 36-a ediţie a Festivalului Cetăţilor din Rupea, festival dedicat cetăţii bătrâne Rupea. Cu acest prilej, au avut loc spectacole folclorice, paradă a portului popular şi defilarea grupurilor ce au reprezentat cetăţile din Albeşti ? Sighişoara, Alba, Sibiu şi din judeţul Braşov, respectiv Codlea, Ghimbav, Făgăraş, Zărneşti şi Braşov. Festivalul a oferit schimburi culturale, de obiceiuri, cântec şi joc.
La eveniment au participat personalităţi importante din ţară şi străinătate, reprezentanţi ai Guvernului, deputaţi şi senatori şi primarii din zonă.

Ansamblul folcloric ?Cohalm?

Primarul oraşului Rupea, Flavius Dumitrescu, a declarat că în acest an spectacolul folcloric a fost susţinut de Ansamblul ?Cohalmul? din localitate, care a oferit o adevărată paradă a portului popular, unic în zonă, faţă de anul trecut când a fost prezentată ?Nunta la Cohalm? cu călăreţi, obicei prezentat pe cele mai mari scene. Feciorii călare, caii împodobiţi şi fanfara au reuşit să marcheze evenimentul, într-un mod inedit. Fanfara din Rupea şi corul din localitate au făcut istorie la Festivalul ?Cerbul de Aur? şi la Chişinău, în Republica Moldova. La a 36-a ediţie a festivalului, prestaţia a stârnit ropote de aplauze şi admiraţia celor prezenţi la eveniment, veniţi din ţară şi străinătate.

Un program de excepţie

Fanfara ţărănească a Casei de Cultură Rupea, corul Ansamblului ?Cohalmul? şi Nunta cu călăreţi sunt câteva din obiectivele culturale care reprezintă oraşul Rupea şi care au strâns un palmares bogat, constând în diplome şi premii.
Din programul artistic susţinut cu prilejul Festivalului Cetăţilor Rupea mai amintim: recital extraordinar susţinut de arhicunoscutul interpret de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, pe cel susţinut de Lia Ciobanu şi pe taragotisul Gheorghe Radu, fiu al oraşului. Evenimentul s-a încheiat cu un splendid foc de artificii.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov