Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 26-27
Septembrie-Octombrie 2006

Porţi superbe şi Artişti populari
Splendid Gates and Popular Artisans
Porte magnifiche ed artigiani popolari
Făgăraşul medieval
The Stronghold, the Castle and the Museum
La Fortezza, il Castello ed il Museo
Drumuri mai bune în judeţul Braşov
Driving easier and safely
Plus facile à conduire
Târgul de vară Moieciu
Summer Fair Moieciu
La Foire d?Eté Moieciu
Gospodarul vămăşean
?The Householder of Vama Buzaului?
?Le fermier de Vama Buzaului?
Zilele Tărlungeniului
Tărlungeni's Days
Les jours de Tărlungeni
I giorni di Tărlungeni
Alai la Dumbraviţa
Dumbravita?s Days
Les Jours de Dumbravita
Fiii satului la Hărman
Harman?s Days
I Giorni di Harman
Turism de cinci stele la Braşov
Five Stars Tourism in Brasov
Turismo di cinque stelle a Brasov
Refacerea rezervaţiilor la Racoş
Sanctuaries, Amber and Basalt
Sanctuaires, Ambre et Basalte
Floare de colţ la Zărneşti
Zanesti?s Days
Les Jours de Zarnesti
I Giorni di Zarnesti
Comăna aniversară
Feast at Comana de Jos
Fête à Comana de Jos
Silvoturism la Apaţa
Sylvan Tourism at Apata
Turismo silvico a Apata
Hălchiul în sărbătoare
Businesses and Leisure
Affaires et loisir
Festivalul Cetăţii la Rupea
The Stronghold Festival
Il Festival della Fortezza
Şah internaţional la Predeal
The biggest Chess Contest
La maggior gara scacchistica
Infrastructura de afaceri
Brasov follows the French Model
Brasov suit le modèle français
Campionatul National de Modeling - Ghimbav

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Făgăraşul medieval





     



Primăria Municipiului Făgăraş, în colaborare cu Consiliul Local Făgăraş, Casa Municipală de Cultură şi Centrul de Promovare a Culturii Tradiţionale Braşov au organizat în perioada 17-20 august ?Zilele Făgăraşului?, eveniment ce a fost dedicat şi aniversării a 715 ani de atestare documentară. ?Zilele Făgăraşului? au strâns zeci de mii de spectatori, printre care turişti români şi străini. Majoritatea făgărăşenilor plecaţi la lucru în străinătate s-au întors în Cetate pentru a se bucura de un spectacol de excepţie, inclusiv de o paradă a costumului medieval şi de cavalerii de odinioară: de Braşov şi de Mediaş.

Istoria oraşului

Prima atestare documentară apare la anul 1291, deşi se pare că Făgăraşul este mult mai vechi. După modul de dezvoltare a oraşelor în Transilvania, respectiv de oraş în cetate sau cetate în oraş, oraşul Făgăraş s-a dezvoltat în afara cetăţii.
Ridicata ca loc de aparare in sud-estul Transilvaniei, Cetatea Făgăraşului ajunge punct de rezistenta impotriva incursiunilor tataresti si turcesti. Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului). Condusi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare ?Yedicule? (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara să-şi fi putut capata libertatea. În 1599 şi-a făcut intrarea în cetate Mihai Viteazul. Bătrâna cetate i-a rămas credincioasă voievodului şi în zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale; bustul Doamnei Stanca, indurerata sotie a lui Mihai, asezat la intrarea cetatii, aminteste acele clipe dramatice.

Reşedinţă a principilor Transilvaniei

Cetatea a mai fost, cu unele mici intreruperi, resedinta a principilor Transilvaniei, sala Dietei, aflata la primul etaj, gazduind patru din adunarile tinute aici. Documentele vremii consemneaza ca la una dintre acestea a participat si o delegatie a domnului muntean Serban Cantacuzino. În 1630 şanţul din jurul cetăţii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; a mai fost construit un pod mobil la intrare, pentru ca in caz de pericol sa poata fi ridicat. Cu trecerea anilor, magaziile si pivnitele de aprovizionare ale cetatii au devenit celule in care erau aruncati taranii iobagi razvratiti. Cetatea nu a fost cucerită niciodată de nimeni.

Muzeul Ţării Făgăraşului ?Valeriu Literat?

În cadrul Cetăţii Făgăraşului se află Castelul care cuprinde 85 de încăperi. În Castel funcţionează Muzeul Ţării Făgăraşului ?Valeriu Literat?, condus de directorul Gheorghe Dragotă, care împreună cu muzeografii luptă pentru reluarea procesului de restaurare. Muzeul adăposteşte peste 17.000 de piese, dintre care 2% sunt expuse privitorilor, prin rotaţie, în aşa fel încât mare parte dintre ele să poată fi văzute pe parcurs. Piesele de muzeu reprezintă istoria de etnografie şi artă a Ţării Făgăraşului.
Muzeul a fost înfiinţat în anul 1923 pe baza colecţiei etnografice a profesorului Valeriu Literat. Până în 1981 s-a numit Muzeul ?Cetatea Făgăraş?, iar apoi numele a fost schimbat în Muzeul Ţării Făgăraşului. Cuprinde în patrimoniul său o mare varietate de colecţii de aheologie, arme, numismatică, documente, cahle, carte veche românească, artă decorativă şi plastică, ceramică populară, port popular, icoane pe sticlă şi obiecte meşteşugăreşti.

Târg de artă populară

Cu acest prilej, Primăria a organizat în jurul zidurilor Cetăţii Făgăraşului un târg de artă populară, târg care a atras meşteri populari de excepţie cunoscuţi în ţară şi în străinătate. La invitaţie au răspuns meşteri din diferite judeţe, dintre care amintim: Juhos Edith, din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna (tablouri din paie, icoane în stil bizantin şi catolic), Virginia Dinu, comunma Salva, jud. Bistriţa Năsăud (lucru cu mărgele), Simon Andrei Ioan, localitatea Corund, jud. Harghita (ceramica de Corund, cu flori albastre şi pleosca din lemn de fag) sau Gyorfy Domokos, Corund, jud. Harghita (ceramică de Corund, oale de sarmale). Majoritatea meşterilor dezvoltă afaceri de familie, meşteşugul fiind transmis din tată-n fiu.

Parada medievală

Punctul forte de atracţie al ?Zilelor Făgăraşului? a fost parada costumului medieval, desfăşurată între zidurile Cetăţii şi Castel, într-un cadru care a dat senzaţia medievală a epocii. Ziua medievală a fost asigurată de Fundaţia Culturală ?Negru Vodă? Făgăraş, condusă de prof. Florentin Olteanu, preşedinte. De altfel, Florentin Olteanu are şi funcţia de Marele Cancelar al Ordinului Spiritual Negru Vodă. Principesele, nimeni altele decât câteva tinere care au îmbrăcat costumul de epocă, au înclocuit principesele de altădată, soţiile principilor care au locuit odinioară în cetate. Focul, torţele aprinse, imaginile de epocă proiectate pe Castel i-au determinat pe cei prezenţi să trăiască o seară medievală de neuitat.

Ateliere de fierărie

Universitatea Naţională de Arte Bucureşti împreună cu Fundaţia ?Negru Vodă? Făgăraş au obţinut un proiect prin care reuşesc în cadrul Cetăţii să facă experimente cu tehnologii tradiţionale. Tema de cercetare: ?Spaţiul ? Focul şi Apa? în Cetatea Făgăraş. Din echipa de cercetare fac parte artiştii plastici Cătălin Oancea, Marius Stroe, Oana Bîzu, Adrian Şerbănescu, Ion Anghel, arh. Oana Părău şi studenţii Virginia Toma şi Emanuela Mihalache. Proiectul este susţinut de Primăria Făgăraş şi Muzeul Ţării Făgăraşului. Forja tradiţională şi prelucrarea tradiţională a fierului au atras un public numeros. La un moment dat, prelucrarea fierului şi parada principeselor au oferit simultan cadrul medieval între zidurile cetăţii.

Spectacol şi recitaluri

?Zilele Făgăraşului? au mai cuprins spectacol folcloric, susţinut de ansamblurile ?Făgăraşul? şi ?Ceata Făgăraşului?, solişti vocali populari, acompaniaţi de Taraful Casei Municipale de Cultură, concerte susţinute de artişti şi formaţii renumite şi surprize, artificii şi multă bere.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov