Porţi superbe şi Artişti populari
|
|
Consiliul Judeţean Braşov, prin grija preşedintelui Aristotel Căncescu, a derulat mai multe proiecte de reabilitare şi restaurare a vechii cetăţi a Braşovului. Astfel, turiştii români şi străini, care au venit la Braşov, au avut ocazia să trăiască zile de neuitat în faţa zidurilor vechi ale cetăţii, intrând pe porţile vechi ale oraşului sau admirând bastioanele grandioase care străjuiesc oraşul.
Porţile oraşului
Braşovul, cunoscut ca cel mai bine fortificat oraş transilvănean, a primit prin porţile sale sute de mii de oaspeţi doar în vara anului 2006. Datorită valorificării patrimoniului istoric şi redării lui circuitului turistic, Aristotel Căncescu a declarat că numărul turiştilor din acest an s-a dublat faţă de numărul turiştilor din anul precedent.
Poarta Ecaterinei si Poarta Muresenilor (Poarta Schei) au fost martorele multor jurăminte făcute de turiştii îndrăgostiţi în faţa lor sau în momentul în care le-au călcat pragul.
Poarta Ecaterina
Poarta Ecaterina a fost ridicata la 1559, în partea de vest a cetatii, fiind considerată una din cele mai bine fortificate porti. Însuşi Mihai Viteazul a trecut prin această poartă. A suferit numeroase avarii în timpul incendiului din 1689 şi a cutremurului din 1738.
Poarta Scheilor (a Muresenilor)
Poarta Scheilor (a Muresenilor) este cea mai cunoscută de turişti, dar şi de braşoveni. Deşi a fost ridicata intre anii 1827 - 1828 cu rolul de a suplini accesul in Cetate in imediata vecinatate a portii Ecaterina, ea astăzi este poarta care leagă cartierul Schei de restul oraşului. Inscriptia in grafie latina (vizibila si astazi) marcheaza momentul ridicarii portii cat si faptul ca aceasta poarta a fost ridicata in urma vizitei imparatului Francisc I la Brasov in anul 1817. Poarta a fost de mai multe ori renovată cu fonduri ale Consiliului Judeţean şi cu fonduri UE.
Celelalte porţi ale oraşului
Vechea cetate a Braşovului mai avea: Poarta Porţii, construita ca fortificatie la capatul actualei strazi Republicii (fosta strada Portii) în a doua jumatate a secolului al XIV-lea; Poarta Neagra, situata la capatul actualei strazi Nicolae Balcescu, consemnata înca la 1464 ca Strada Neagra, dupa apa înegrita de deseurile celor peste 40 de tabacarii situate în aceasta zona; Poarta de pe Târgul Cailor (str.G.Baritiu) - ridicata în stil clasicist în dreptul Bastionului Fierarilor la 1819; Poarta Manastirii - situata la capul strazii Muresenilor, fosta 7 Noiembrie si în perioada medievala Strada Vămii.
? Porţile comerţului
Braşovul a devenit cel mai mare centru urban din întreaga Transilvanie, porţile lui adăpostind un comerţ intens. Cele mai puternice Bresle a acelor vremuri se aflau aici, atât poziţia privilegiata a orasului, cat si numeroasele tratate comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand la constituirea unei puternice influente comerciale a acelor timpuri. Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca Brasovul sa nu ramâna doar un punct al comertului tranzit, ci un înfloritor centru meşteşugăresc.
Târgul meşterilor populari
Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, spune că această calitate istorică de centru meşteşugăresc trebuie reactivată şi, de aceea, an de an, în Braşov, se organizează Târgul Meşterilor Populari, târg ce atrage foarte mulţi turişti. Şi în acest an, în perioada 25-27 august, Braşovul a gazduit Târgul Naţional al Meşterilor Populari, organizat de Centrul Judeţean de Conservare si Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Braşov. Evenimentul a adunat artişti din întreaga ţară, care au prezentat o gamă variată de produse: producţie manuală din ceramică cu tehnică specială de învechire, ceramică de Horezu, covoare tradiţionale olteneşti, opinci, pictură pe sticlă, instrumente muzicale şi linguri din lemn, ouă încondeiate şi ouă cu mărgele, icoane bizantine pictate pe lemn şi produse ale meşteşugarilor argintari din România.
Roata olarului
Dintre meşterii care mai folosesc şi astăzi unelte vechi, cum ar fi roata olarului, amintim pe Gheorghe Rusu şi pe fiica sa Diana, din Maramureş, care produc ceramică manuală arsă în cuptor, vase cu chip, sticle decorative sau sfetnice.
?Totul lucrez singur, ca urmare a pasiunii pe care am moştenit-o de la strămoşi. Cu timpul, am dezvoltat afacerea care m-a făcut cunoscut nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Totul este făcut manual, pe roata olarului, folosind o tehnică specială de învechire. Produsele parcurg un drum foarte lung până ajung la consumatori. Străinii se dau în vânt după ele?, ne-a delarat Gheorghe Rusu.
Ceramica de Horezu
Ştefan Mischiu, de 18 ani, produce ceramică de Horezu, după ce a învăţat de la bunicul său acest meşteşug. El foloseşte elemente vechi, specifice, ca emblemă: cocoşul de Horezu, coada de păun, spirala vieţii, şarpele casei, peştii şi pomul vieţii.
Cei care au vizitat Târgul Meşterilor Populari în acest an au mai avut posibilitatea să achiziţioneze sticle cu seminţe, ce reprezintă sporul casei, sau o grădină cu flori aromate într-un coşuleţ. Atracţia târgului a fost Floarea Moldovan, de 71 de ani, care a expus opinci din piele de viţeluş şi de purcel.
