Viştea, Drăguş, Sâmbăta de Sus
|
|
Cei ce doresc să descopere o parte din Ţara Făgăraşului pot merge spre centrul marelui evantai al Ţării Făgăraşului, la sud de râul Olt şi la nord de cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu, la poalele munţilor Făgăraşului, unde trei comune învecinate alcătuiesc un tot unitar, păstrându-şi individualitatea. Aici natura este fascinantă şi intactă, munţii Făgăraşului îşi arată faţa în toată splendoarea iar istoria, cultura, tradiţiile şi arta populară fac din cele trei comune o zonă care creşte atractivitatea turistică a României.
Viştea
Comuna Viştea este situată în centrul ţării, la vest de judeţul Braşov, pe DN1, la poalele munţilor Făgăraş. Cuprinde satele Viştea de Jos, Viştea de Sus, Viştişoara, Olteţ şi Rucăr. A fost atestată documentar în secolul al XIV-lea. În secolul XIX, aici, a luat fiinţă Şcoala Grănicerească. În anul 1939, Echipa de jocuri populare din Viştea de Jos a obţinut locul 1 la congresul internaţional al ştiinţei etnografice şi al dansurilor populare de la Stockholm. Toate aceste tradiţii au fost transmise din tată în fiu şi au fost valorificate. Gurmanzii se pot delecta cu miel umplut, la cuptor sau la frigare, pastramă de oaie, vânat sau păstrăvi.
Drăguş
Comuna Drăguş este situată în centrul ţării, la limita vestică a judeţului Braşov, la poalele munţilor Făgăraş, la nord de vârful cel mai înalt, Moldoveanu. Comuna a fost atestată documentar în secolul al XIV-lea. Aici, vechi tradiţii de artă populară se păstrează şi astăzi şi pot fi văzute la târguri de turism naţionale şi internaţionale.
Menţionăm că în anul 1929, etnograful Harry Brauner culege, în satul Draguş "Tărăgănata" Lelii Hirea, cântec de mare succes ce devine mai târziu introdus în repertoriul Mariei Tănase, cunoscut cu denumirea "Cine iubeşte şi lasă".
Turiştii se pot delecta desertul, cozonacul tradiţional, prezent permanent de sărbători sau la evenimente.
Sâmbăta de Sus
Comuna Sâmbăta de Sus, atestată documentar la 20 ianuarie 1437, are în administrare Mănăstirea Brâncoveanu, construită în 1657, din iniţiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Deţine picturi murale interioare, executate în 1766, de zugravii Ionaşcu şi Pana. Sfinţirea bisericii restaurate a fost făcută în anul 1946.
Un alt obiectiv este Castelul Brâncoveanu, în curs de restaurare şi de reamenajare ca spaţiu de interes turistic.
Pe lângă obieciurile şi tradiţiile din zonă, turiştii pot beneficia de bucătăria tradiţională, cu mese consistente, din care fac parte mamăliga cu brânză, cu lapte, cu papară sau slănină, sarmale, ciorbe, preparate din pasăre sau porc în care se fac simţite unele influenţe din bucatăria săsească sau maghiară.
