Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural REDUTA s-a implicat în organizarea "Festivalului dansului popular maghiar din Ţara Bârsei", ediţia a VII-a, eveniment iniţiat de Asociaţia Culturală "Apáczai Csere János" şi Primăria comunei Tărlungeni. Festivalul reuneşte ansamblurile folclorice ale comunităţii maghiare din judeţ şi promovează autenticitatea portului, dansului şi cântecului popular, prezentate cu multă dăruire de tânăra generaţie.
Eveniment etno-cultural
Primarul comunei Tărlungeni, Kiss Iosif, a declarat: "Gazda acestui eveniment etno-cultural este în fiecare an primăria unei comune din jududeţul Braşov. Acum şapte ani, la prima ediţie, tot comuna Tărlungeni a fost gazda acestui Festival, la care au participat şapte formaţii de dansuri. În acest an, după ce acest eveniment a fost găzduit, pe rând, de localităţile Apaţa, Budila, Ormeniş, Săcele şi Racoş, Festivalul se întoarce la Casa de Cultură din Tărlungeni. Ne bucurăm că festivalul a reuşit să reunească ansamblurile folclorice ale comunităţii maghiarilor şi că am reuşit ca numărul acestora să crească de la an la an. Anul acesta au participat 24 de formaţii de dansuri populare: de copii, liceeni, studenţi şi adulţi din judeţul Braşov, însumând în jur de 400-430 de dansatori şi lăutari".
Păstrarea obiceiurilor
Evenimentul este transformat într-o adevărată sărbatoare a comunităţii maghiare din judeţul Brasov şi are drept scop păstrarea obiceiurilor tradiţionale. De asemenea este un prilej de întâlnire şi un schimb de experienţă între formaţiile prezente la eveniment. Primarul Iosif Kiss a menţionat: "Intenţionez ca şi pe viitor să găzduiesc evenimente prin care patrimonial etnografic, din zonele în care locuiesc maghiarii în judeţul Braşov, să fie valorificat. Mă refer la proiecte de salvare a patrimoniului etnografic din zonele interetnice din sud-estul Transilvaniei, în care sunt incluse segmente de civilizaţie rurală din Ţara Bârsei: Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Codlea".
Portul popular
Portul popular al maghiarilor a păstrat multe particularităţi comune cu restul zonelor etnografice. În judeţul Braşov au trăit atât maghiari cât şi secui şi ceangăi, fiecare păstrând elemente specifice din structura costumului, cărora li se atribuia o energie identitară deosebită. Evoluând în timp, cu păstrarea unei structuri de bază, costumul popular tradiţional al maghiarilor a supravieţuit în Transilvania până în epoca industrializării rapide (1960-1965).
