|
|
Miraculoasele legende de la Sânpetru
|
|
În comuna Sânpetru, judeţul Braşov, există legende istorice, de o frumuseţe rară, care fac obiectul proiectului "Promovarea potenţialului turistic al comunei Sânpetru" realizat cu fonduri de la Uniunea Europeană, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Unele vorbesc de aspecte din istoria de apărare a localităţii, altele despre unele flori cu semnificaţie mistică, iar altele, merg şi mai departe, până la uriaşii care ar fi trăit în cele mai vechi timpuri pe aceste meleaguri. Una este mai frumoasă decât cealaltă şi constituie un tezaur unic, cu un farmec aparte.
Poveşti "uriaşe"
Primarul comunei Sânpetru, Ion Rusu, a declarat: "Sânpetrul istoric are legende cu uriaşi care şi-ar fi uscat pantalonii pe muntele de la Sânpetru, lăsând urme ce se văd şi azi dinspre Şapte Sate. O altă legendă vorbeşte despre saşii sânpetreni şi "ceangăii ? unguri" din Şapte Sate (Săcele) care au făcut o înţelegere pentru stabilirea graniţei. Sânpetrenii au plecat şi au luat cu ei boabe de mei fierte în lapte iar ceangăii ? unguri au luat gâşte mari, fripte. S-au întâlnit la o mică distanţă de cele Şapte Sate, iar în locul respectiv au pus fiecare piatră de hotar şi s-au aşezat la masă. Conducătorul sânpetrenilor s-a adresat ungurilor: , la care celălalt conducător a răspuns: . Ciocnind paharele, sânpetrenii au strigat: , iar ungurii au răspuns: ".
Legenda "Acul salvator"
Legenda spune că armata turcă, condusă de paşă, a atacat comuna Sânpetru, iar saşii au fost nevoiţi să se retragă în cetate şi au rămas fără muniţie. Turcii au escaladat zidurile cetăţii iar o femeie tânără, fiind disperată, şi-a smuls acul cel mare, care îi susţinea marama, a încărcat flinta cu el şi a tras înspre paşă, omorându-l. Rămaşi fără conducător, turcii au renunţat la atac şi s-au retras luând cu ei şi leşul paşei, cetatea fiind salvată.
Legenda "Ruşcuţei" şi a "Lalelei pestriţe"
Despre "Ruşcuţa de Primăvara" şi "Laleaua Pestriţă", care trăiesc în rezervaţia naturală "Dealul Lempeş" - Sânpetru, se spune că ar fi plante mistice. Legenda "Ruşcuţei" spune că înfloreşte în perioada Sărbătorilor Pascale şi a apărut din lacrimile Mântuitorului răstignit pe cruce.
Laleaua pestriţă are şi ea legenda ei şi se spune că purta în trecut denumirea de Floare de şah, după Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea Şahului Persiei, care a inventat jocul de şah. Într-o noapte, Daria a avut un vis în care o tânără i-a cerut flori pentru mama ei, bolnavă, oferindu-i un buchet, în schimbul unei lalele pestriţe. După un timp, a apărut în grădină o lalea pestriţă, care, se spune, creşte şi astăzi pe Dealul Lempeş.
|
|
