Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 81-83
Aprilie-Iunie 2011

Braşovul - o cetate medievală locuită
Brasov, an Inhabited Medieval Fortress
Kronstadt/Braşov - eine bewohnte mittelalterliche Burg
Brassó: lakott középkori vár
Zilele Braşovului
The Days of Brasov
Die Kronstädter Tage
Brassó-napok
Conferinţa Hotelieră din Transilvania
The Transylvanian Hotel Conference
Tagung zu Hotellerie in Transsylvanien
Erdélyi szállodák seregszemléje
Învierea şi Rusaliile la Etniile din Ţara Bârsei
The Christ's Resurrection and Pentecost Holidays celebrated by the Ethnic Groups from Tara Barsei
Ostern und Pfingsten bei den Burzenländer Ethnien
Húsvét és Pünkösd a barcasági népcsoportoknál
Purimul, moment de bucurie pentru evrei
Purim, a Moment of Joy for the Jews
Das Purim-Fest - ein Augenblick der Freude für Juden
Purim: az öröm alkalma a zsidóknál
Măgura Codlei, pe scenele lumii
Măgura Codlei, Famous around the World
Das Volkstanzensemble "Măgura Codlei"
Măgura Codlei a világ színpadain
Dumitru Sofonea - "Tezaur uman viu"
Dumitru Sofonea, a "Living Human Treasure"
Dumitru Sofonea - "Lebender Schatz"
Dumitru Sofonea: Élő örökség
Cununa Florilor, la Buneşti
"Cununa Florilor" (the crown of flowers) in Buneşti
Das Kronenfest in Bodendorf/Buneşti
Cununa Florilor Szászbudán
Barko Etelka, comoara vie
Barko Etelka, a Living Treasure
Etelka Barko
Barkó Etelka élő kincs
Sărbătoarea narciselor şi irişilor
The Celebration of Daffodils and Iris
Das Fest der Narzissen und Iris
Nárciszok és íriszek ünnepe
Târg de antichităţi
The Antiques Fair
Antiquitätenmesse
Régiségvásár
Comorile din Turle
The Treasures in the Steeples
Die Schätze der Türme
Kincsek a toronyokban

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Învierea şi Rusaliile la Etniile din Ţara Bârsei



     

     

Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Reduta a organizat vernisajul expoziţiei "Sărbătoarea Învierii la Etniile din Ţara Bârsei", expoziţie ce a cuprins cele mai importante sărbători creştine, Învierea Domnului şi Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh). Locaţia aleasă pentru această expoziţie a fost Castelul Bran, arhicunoscut în întreaga lume sub denumirea de Castelul lui Dracula. Dacă o parte din turişti au venit să viziteze castelul pentru faima pe care o are în întreaga lume, o altă parte a venit special pentru a vizita expoziţia "Sărbătoarea Învierii la Etniile din Ţara Bârsei", pentru a cunoaşte diversitatea culturală din acest spaţiu.

Sărbători creştine

Indiferent dacă locuitorii din judeţul Braşov sunt români, maghiari sau saşi, aceştia se pregătesc cu mare sfinţenie pentru întâmpinarea Învierii Domnului, respectând atât obiceiurile tradiţionale cât şi obiceiurile creştine. De Rusalii, sărbatoarea are un caracter absolut religios, iar etnicii germani serbeaza intrarea în anotimpul verii. De aceea se iese la câmp, se sfintesc holdele, iar sasii sfintesc padurea. Dupa aceasta data încep petrecerile la iarba verde (maialuri).
Pe lângă manifestările religioase, în majoritatea zonelor din judeţ se organizează diferite expoziţii de Paşti şi de Rusalii, în care sunt prezentate elemente ce definesc etniile conlocuitoare.

Amprenta socială

Un element reprezentativ pentru judeţul Braşov este faptul că Ţara Bârsei poate fi considerată un spaţiu multicultural şi multietnic prin excelenţă. Etniile care au convieţuit alături de românii de aici de-a lungul timpului - saşi, maghiari, greci şi evrei - şi-au lăsat amprenta asupra vieţii sociale, a culturii şi a arhitecturii din zonă, rezultând din acest proces o diversificare culturală şi mentalitară. În acest sens, este demn de menţionat faptul că anumite obiceiuri şi tradiţii au fost împrumutate de români de la maghiari şi saşi, dintre acestea amintind "Stropitul", obicei ce se practică a doua zi de Paşti când tinerii merg cu parfum şi stropesc fetele.

Tematici expoziţionale

Tematica propusă pentru expoziţia dedicată sărbătorilor pascale de la Castelul Bran şi-a propus evidenţierea elementelor şi secvenţelor reprezentative pentru această mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea. Deşi obiceiurile şi practicile diferă pe alocuri de la o etnie la alta, trăirea şi semnificaţiile ce constituie esenţa marii sărbători a Învierii sunt aceleaşi şi au adus români, saşi, ceangăi şi greci în decorul legendar al Castelului Bran.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov