Dragobetele - Ziua Îndrăgostiţilor la români
|
|
Ziua Îndrăgostiţilor "Valentine's Day" arhicunoscută în întreaga lume că se sărbătoreşte în data de 14 februarie are corespondent la români sub denumirea de "Dragobete", ce se sărbătoreşte pe 24 februarie. Dragobetele sau Sfântul Ion de primăvară este considerată ziua când se dezleagă ciocul păsărilor de pădure care încep să cânte sau ziua în care se împerechează toate păsările şi animalele. În popor, Dragobetele este asimilat cu începutul primăverii şi reprezintă sărbătoarea fetelor şi feciorilor, a tuturor celor care sunt îndrăgostiţi.
Cu acest prilej, în judeţul Braşov, se organizează evenimente în mai multe localităţi, la care participă întreaga suflare a satului, sărbătoarea terminându-se cu balul Dragobetelui.
Declaraţii de dragoste
În această zi, fetele şi băieţii îşi fac declaraţii de dragoste şi determină "Dragobetele" să le aducă dragoste pe tot parcursul anului. Fetele adună zăpada, o topesc şi cu această apă ar trebui să se spele tot anul pentru a fi frumoase şi drăgăstoase. Dacă o fată nu se întâlneşte în această zi cu niciun băiat, există credinţa că nu va fi iubită tot anul. Obiceiul atrage foarte mulţi turişti în staţiunile montane unde operatorii din turism organizează sărbătorirea Dragobetelui - Ziua Îndrăgostiţilor la români.
În zona Bran - Moieciu, în această perioadă, pensiunile au gradul de ocupare maxim, proprietarii acestora organizând concursuri pentru tinerii îndrăgostiţi, fiecare având posibilitatea să primească un "Certificat de căsătorie" pentru o zi. Se mai organizează focuri de tabără, în jurul cărora se dansează şi se consumă produse tradiţionale româneşti. La Moieciu se organizează "Balul Dragobetelui", cu masă festivă şi lăutari.
Dragobetele şi păsările
În satul Zizin, comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, de Dragobete se organizează o şezătoare şi concursuri interactive la care participă tinerii din localitate de toate etniile: români, maghiari şi rromi. Copiii poartă costume tradiţionale, dar şi costume ce simbolizează sosirea primăverii. Conform tradiţiei populare, la Dragobete păsările se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. În această zi, fetele şi feciorii ieşeau la pădure chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Asemănător păsărilor, fetele se "zburătoresc".
Fuga rituală
Tinerii au păstrat şi astăzi o strigătură "Dragobetele sărută fetele", strigătură care îi îndeamnă pe băieţi să sărute fetele. Momentul determină o fugă rituală care se încheie cu sărutatul lor de către băieţi. La Dragobete se făceau leagăne atârnate de crengile copacilor pentru fete, iar tinerii căutau să le spună cuvinte frumoase, să le determine să stea să le sărute şi să îşi facă legăminte de dragoste.
