Prejmer: Clătita din căruţă
|
|
După 20 ani de pauză, farmecul "sărbătorii cu clătite" la Prejmer a rămas acelaşi. Saşii adunaţi în jurul cetăţii Prejmer alungau în Fasching, ultimele urme ale iernii. Faschingul se ţinea, de obicei, în săptămâna dinainte de Lăsata Secului şi era perioada balurilor mascate, prilej de petrecere şi mâncare bună. Sărbătoarea începea cu "Caravana Clătilelor".
Sub coviltirul căruţei
Flăcăii costumaţi dansau şi oferea clătite care se făceau chiar pe plita aşezată în căruţa care-i însoţea. Mai furau şi câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruţei, iar logodnicul tinerei trebuia să plătească pentru eliberarea ei. Dar saşii din Prejmer au luat drumul Germaniei şi odata cu ei au murit şi petrecerile. După 20 ani de pauză, românii - căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de saşi - au reînviat carnavalul.
Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieţi mascaţi, porneşte dimineaţa prin sat. Într-o căruţă dotată cu plită, "Mama Grasă" şi "Mama Slabă", doi flăcăi cu talente culinare, costumaţi în bucătărese, învârtesc clătite. Tineri mascaţi, pe cai aprigi deschid drumul căruţei în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două "mame". "Mirele şi mireasa", doi băieţi deghizaţi şi ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă şi "joacă lumea ieşită în stradă să-i admire".
Inainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariţia caravanei, domnişoarele ieşeau în poartă, cu făină, ulei,din care aveau să se facă gogoşile pentru petrecerea ce urma seara.
Obicei vechi
Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii şi frigul. Pe vremuri însă, era şi o ocazie de petrecere, pentru băieţii care urmau să plece la oaste. Cu o seară înainte de carnaval, tinerii se adunau în cetatea din sat, într-o şezătoare, pentru a face ultimele retuşuri creaţilor cu care urmau să se prezinte la petrecere.
Exista obiceiul ca, pe parcursul Caravanei Clătitelor, fetele să fie "răpite". Urmau negocierile cu părinţii, care plăteau să-şi recupereze fata. Copiii aveau şi ei parte de un carnaval, unde dansau şi se întreceau în a juca piese de teatru.
Seara însă era a tinerilor. Fetele cu măşti simple mărginite de danteluţe, veneau să-şi întâlnească iubiţii, cu care se învârteau în valsuri.
Dansul destinului
Femeile făceau un cerc, care era cuprins în alt cerc - cel al bărbaţilor. Cele două cercuri se mişcau în direcţii diferite, cât fanfara cânta polka. Cum se schimba ritmul, şi începea valsul, fiecare fată trebuia să se întoarcă şi să danseze cu cel din spatele ei. Cine rămânea fără pereche, dansa cu mătura.
Primarul comunei Prejmer, Constantin Şerban Todorică, a declarat: “Obiceiul este îmbunătăţit an de an prin expoziţia culinară de clătite, care face deliciul turiştilor, datorită celor zeci de exponate, care mai de care mai gustoase, dar şi datorită reprezentanţilor pensiunilor, prin modul unic de abordare a ţinutei”.
