Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 56-57
Martie-Aprilie 2009

Baba Dochia
The old Dochia
Noul brand turistic al judeţului Braşov
BRAŞOV BE.LIVE IT
BRASOV BE.LIVE IT
Echipă nouă la Prefectură
New Prefecture’s Team
Nouvelle équipe à la Préfecture
Nuova squadra alla Prefettura
Braşovul, oraşul lui Kronos
Town of Cronus
Ville de Chronos
Strigarea peste sat la Şinca Nouă
The Wheel on Fire
La roue en flammes
La Ruota in fiamme
Prejmer: Clătita din căruţă
The Pancakes Festival
Le Festival des Crêpes
Il Festival delle Crêpe
Balul Dragobetelui, la Zizin
Dragobete’s Ball
Le Bal de Dragobete
Il Ballo di Dragobete
Balul Mărţişorului, la Codlea
The March Amulet Ball
Le Bal du printemps
Il Ballo della primavera
Alaiul măştilor la Budila
The Masks Tail
Le Cortège des Masques
Il corteo delle maschere
Şezătoare la Dumbrăviţa
The Gathering
La Réunion
La Veglia
Predealul, pentru turiştii îndrăgostiţi
Predeal in Love
Predeal amoureux
Predeal innamorato
Păpuşile dansatoare din Vama Buzăului
Dancing Dolls
Les Poupées Danseuses
Le Bombole danzatrici
Zâna Măseluţă, la Teliu
The Tooth Fairy
La petite souris
La Fatina
Oul Pascal
The Paschal Egg
L’Oeuf Pascal
L’Uovo Pasquale
Hristos a Înviat!
The Resurrection

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Baba Dochia







Conform tradiţiei, primele 9 zile ale lunii martie, numite şi "Zilele Dochiei", "Zilele Babei" sau "Babele" au o semnificaţie aparte în ceea ce priveşte doza de noroc de care vom avea parte în anul în curs. Tradiţia spune că fiecare dintre noi trebuie să-şi aleagă o zi între 1 şi 9 şi, în funcţie de cum este vremea în ziua aleasă se spune că aşa vom fi tot anul: frumoşi, călduroşi şi luminioşi sau reci şi posomorâţi. Obiceiul se cheamă "pusul babelor", dar semnificaţia lui e alta: după cum e vremea în acea zi, aşa e şi firea omului, caracterul său moral. Babele sunt în numar de nouă nu întâmplator, ci pentru că se considera că această cifră are semnificaţii magice, fiind frecvent întâlnită în calendarul lunar carpatin.

Baba Dochia

Legenda Babei Dochia stă la baza acestui obicei, care nefiind mulţumită de nora ei, o trimite pe aceasta la râu, pe timp de iarnă, să spele nişte lână neagră până când devine albă. Dar la râu apare un tânăr, Mărţişor, care o ajută pe fată şi transformă lâna neagră în lână albă, dăruindu-i totodată o floare roşie. Baba Dochia văzând floarea din părul nurorii, crede că a venit primăvara şi pleacă la munte cu turma de oi. Pe drum, vremea fiind frumoasă, Baba Dochia se încălzeşte şi îşi aruncă cele nouă cojoace cu care era îmbrăcată. Însă când ajunge în vârful muntelui, vremea se strică brusc şi Baba Dochia rămâne îngheţată, cu tot cu oi, devenind apoi stană de piatră.
Se spune că “Babele”, transformate în stană de piatră, au rămas drept mărturie în Munţii Bucegi, unde pot fi vizitate de turişti, alături de Sfinx – Marele Zeus. Locul nu este singular, deoarece Babele mai pot fi văzute, pietrificate, în Munţii Ciucaş şi în imediata apropiere a localităţii Vama Buzăului, judeţul Braşov.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov