Constantin Brâncuşi Fotograf
|
|
|
La Muzeul de Artă din Braşov, în perioada 21 ianuarie - 15 martie 2009 este deschisă expoziţia ?Constantin Brâncuşi Fotograf?. Opera marelui Brâncuşi, arhicunoscută în întreaga lume este completată de pasiunea lui ca fotograf şi de fotografiile realizate. Expoziţia reuneşte o selecţie de 40 de tiraje moderne după fotografiile originale realizate de artist. Fotografiile provin din donaţia oferită Muzeului Naţional de Artă al României de către Muzeul Naţional de Artă Modernă - Centrul Georges Pompidou, prin intermediul Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa.
Aspecte din atelier
Pasionat fotograf, Constantin Brâncuşi a realizat pe parcursul vieţii un mare număr de fotografii (peste 1000). Imaginile din expunere surprind aspecte din atelierul lui Brâncuşi, schiţând un inedit portret al artistului şi al creaţiei sale. Având valoare documentară, dar şi semnificative valenţe artistice, fotografiile deschid o fereastră spre laboratorul creaţiei, reprezentând un veritabil manifest vizual al operei brâncuşiene.
Creaţia rafinată
Unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului XX, Brâncuşi a revoluţionat limbajul şi viziunea plastică în sculptura modernă. Creaţia sa reprezintă o sinteză originală între forme rafinate şi esenţializate, reflectând adeziunea la mişcarea avangardistă, şi elemente inspirate din repertoriul artei primitive şi al artei populare româneşti. Printre cele mai reprezentativele lucrări ale sale se numără: Sărutul, Cuminţenia Pământului, Domnişoara Pogany, Pasărea Măiastră şi Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului).
Documentare cu ajutorul fotografiei
S-a spus despre fotografia lui Brâncuşi că a fost făcută în principal pentru a promova opera sculptorului în afara Parisului. Atent la modul în care publicul îi recepta lucrările, Brâncuşi a răspândit astfel în întreaga lume imagini ale propriului atelier şi ale lucrărilor sale în diferite variante. Mai mult decât atât, cercetătorii au demonstrat că maestrul îşi documenta creaţia cu ajutorul fotografiei, care îi oferea posibilitatea de a înregistra vizual lucrarea finită, dar şi de a obiectiva stadiile de execuţie ale unei lucrări sau de a stabili locul acesteia în cadrul creaţie sale.
Un manifest artistic
Fotografia constituie de asemenea un adevărat manifest vizual al operi lui Brâncuşi, această formă de exprimare dându-i ocazia artistului să reflecteze asupra sculpturii în general si asupra unor anumite lucrări în particular. Folosirea luminii astfel încât sculptura să rămână nedezvăluită ca obiect fizic, ci să fie interpretată prin regia regia razelor luminoase pune în evidenţă această funcţie a fotografiei. Alte sculpturi sunt redate neutru, obiectiv, decupându-şi clar contururile în spaţiu. Fiecare imagine de acest gen devine un manifest artistic în sine, ajutându-ne să înţelegem în profunzime opera sa de sculptor.
Autoportretele din atelier
?Oricare ar fi funcţia principală a fotografiei brâncuşiene imaginile ne dezvăluie felul în care artistul se raportează la atelierul şi lucrările sale. Unele fotografii respectă scenografia prestabilită a spaţiului de creaţie, în care lucrările se confruntă într-o luptă surdă, al cărei regizor este sculptorul fotograf. Altele beneficiază de o regie specială a interiorului, unde o singură lucrare respiră lumina pe care o reflectă. Atitudinile asumate de artist relevă multiple faţete ale lucrărilor sale, care nu ar fi putut fi altfel surprinse într-o singură fotografie.
O altă categorie de fotografii care vorbesc despre sculptor o constituie autoportretele din atelier. Surprins în timpul lucrului, sau aşezat bătrâneşte în faţa aparatului, artistul îşi gândeşte permanent portretul în raport cu propria creaţie.
Tot astfel, opera sa de fotograf este legată indisolubil de cea de sculptor, în aceasta din urmă găsindu-şi motivele, pretextul şi inspiraţia pentru imaginile cele mai elocvente.", consemnează Raluca Bem Neamu.
