Comuna Dumbrăviţa, judeţul Braşov, este aşezată în partea de vest a Ţării Bârsei, la o altitudine de 550 m şi face legătura cu Ţara Făgăraşului prin Defileul Perşani. Se întinde pe o suprafaţă de 11.500 ha, din care jumătate este ocupată de păduri. Cei care doresc să ajungă în această zonă minunată pot veni cu maşina pe DN 1 Braşov-Sibiu sau cu trenul pe calea ferată, cu două staţii SNCFR. Comuna are două sate componente, Dumbrăviţa (1.300 de case) şi Vlădeni (350 de case), ele fiind unele dintre cele mai vechi aşezări atestate din Ţara Bârsei (1507).
Puncte de atracţie
Numele vechi al comunei Dumbrăviţa era ?Ţânţari?, denumirea actuală diind dată de vechiul regim în anul 1965, după încheierea forţată a colectivizării satului. Toţi locuitorii sunt creştini, ei însumând aproape 5.000 de români. Aici există două biserici ortodoxe care au înfruntat vitregiile vremurilor, dar care se impun prin decoraţiunile interioare şi picturile murale.
Puncte de atracţie sunt obiceiurile şi tradiţiile, gospodăriile cu specific românesc, Lacul Dumbrăviţa ? arie specială de protecţie avifaunistică şi pădurile înconjurătoare. Zona mai este denumită şi Delta Braşovului, iar în 2006, aria protejată a primit statutul de rezervaţie de nivel european.
Sărbătoarea comunei
Primarul comunei Dumbraviţa, Zachiu Popa, spune că una dintre cele mai importante sărbători ale comunei este legată de ?Zilele Dumbrăviţei?, sărbătoare ce reuneşte întreaga suflare a satului într-o adevărată paradă a portului popular. O altă sărbătoare tradiţională este Cununa secerişului, sărbătoare ce încheie ciclul de vară, reprezentând bogăţia holdelor. Referitor la ?Zilele Dumbrăviţei?, primarul a declarat: ?Anul acesta sărbătorim a treia ediţie şi am dorit ca atât invitaţii, cât şi locuitorii comunei să se bucure de un program de neuitat compus din activităţi sportive, activităţi specifice tineretului cu concerte de muzică uşoară, umor şi discotecă şi activităţi cu program folcloric?.
Alaiul şi hora în sat
La Dumbrăviţa, sărbătoarea începe cu alaiul ansamblurilor folclorice, în frunte cu primarul îmbrăcat în costum popular, alături de familie, preotul din sat şi consăteni. După ce pleacă din faţa Primăriei, alaiul de opreşte în centrul satului şi încinge hora mare, în mijloc aflându-se taraful. În horă se prind cu mic cu mare, toţi îmbrăcaţi în costume tradiţionale. După horă, alaiul se îndreaptă către stadionul din localitate, unde este amenajată o scenă în aer liber, pe care urcă şi prestează toate ansamblurile folclorice invitate în frunte cu Ansamblul folcloric ?Plaiurile Dumbrăviţei? şi cele ale copiilor preşcolari şi şcolari.
Cântec, joc şi voie bună
După ce au ajuns pe stadion, din alai s-au desprins grupările tradiţionale şi au transformat ziua de duminică în ?Ziua folclorului?. Atracţia sărbătorii a fost concertul extraordinar susţinut de Nicolae Furdui Iancu, iar cântecul, jocul şi voia bună au fost realizate de Ansamblul ?Măgura? din Codlea, Ansamblul folcloric ?Sarighiol? din Tulcea, Ansamblul folcloric al Casei de cultură din Făgăraş, Ansamblul ?Flori de măr? ? Poiana Mărului, Ansamblul folcloric ?Plaiurile Dumbrăviţei?, Taraful ?Ţara Bârsei? condus de prof. Petrişor Varga ? Braşov.
