În comuna Beclean, judeţul Braşov, obiceiurile străvechi ţinute de comunităţile de români au riualuri magice, care vestesc Naşterea Domnului. Becleanul, fiind aşezat în ţara Făgăraşului, străveche vatră românească, deţine un patrimoniu folcloric inestimabil care este promovat atât de copiii din sat, cât şi de părinţii acestora. Dintre obiceiuri vom aminti: colindul cu steaua, irozii, pluguşorul mic şi mare şi câteva superstiţii de Crăciun şi Anul Nou.
Colindul cu steaua
Obiceiul colindul cu steaua se ţine întâia zi de Crăciun şi sfârşeşte în ziua de Bobotează. Tot în prima zi de Crăciun, finii merg la naşi cu daruri. în satul Hurez, comuna Beclean, copiii merg să colinde cu steaua până la Sfântul Vasile. Copiii care umblă cu steaua se numesc stelari, colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată.
Vicleim sau irozi
Prin irozi se înţelege o datină străbună, reprezentată de tineretul din sat, care marchează la Crăciun naşterea lui Iisus Cristos. Tema este biblică, pentru că reprezintă venirea magilor după stea, poftirea lor de căre Irod, şiretenia acestuia de a afla pruncul folosindu-se de cei trei Crai şi chiar înfruntarea necredinţei, moment reprezentat de un copil.
Superstiţii de Crăciun
Unele supersitiţii s-au păstrat până în zilele noastre, ele fiind transmise de la bătrâni către cei ce doresc să le cunoască. Aşadar, se spune despre cenuşa lemnelor care ard în noaptea Crăciunului că dacă este împrăştiată prin grădină, gospodarul respectiv va obţine roade bogate; dacă de Crăciun, Paşti şi Rusalii, te speli cu apă în care ai pus bani, vei fi bănos; dacă în dimineaţa de Crăciun intră în casă un bărbat, oile vor făta berbeci, iar dacă intră pe uşă o femeie, oile vor avea mieluţe. Dacă la Crăciun e cald, de trebuie să ţii uşa deschisă, la Paşti e frig, sau dacă în prima zi Crăciun va fi vreme senină, frig şi ger, atunci vara va fi bună.
Pluguşorul copiilor
Doi-trei băieţi din sat fac un pluguleţ din lemn, întocmai după forma celui mare. Coarnele plugului se împodobesc cu ciucuri şi cu diferite căni şi se atârnă de coadă un clopoţel. Copiii umblă trei câte trei, din casă în casă, urând an bogat. Unul dintre ei se numeşte plugar şi poartă pluguleţul, altul se numeşte mânător şi trosneşte biciul, iar celălalt se numeşte iapă şi poartă o traistă în care se bagă darurile pe care le primesc de la gazdele unde au urat cu pluguşorul. înainte de Sfântul Vasile, în Ajunul Anului Nou, ei pleacă prin sat cu colindatul, după care intră adulţii cu plugul cel mare.
Obiceiuri de Anul Nou
Primarul comunei Beclean, Ioan Maican, susţine că şi astăzi în comună se mai păstrează obiceiurile de altădată, iar cu acest prilej, în fiecare gospodărie se organizează Revelionul. Astăzi mai există ceata cu zoritori şi chiar grupuri mai mici care umblă pe la gospodăriile unde se ţine petrecerea de trecere în noul an şi colindă. Dintre obiceiurile care vestesc cum va fi noul an, amintim ghicitul în ceapă şi ghicitul vremii. Aşadar, dacă în noaptea de Sân-Vasii cerul va fi senin, anul întreg va fi secetos, iar dacă este înnorat va fi ploios. Cei care ghicesc în ceapă, pun felii de ceapă, câte una pentru fiecare familie în care se pune sare, pentru a şti dacă va avea trai bun în casă. Dacă vor să ştie cum vor fi lunile anului, atunci aleg douăsprezece foi de ceapă, iar în foaia de ceapă în care se va strânge apă, în luna respectivă va ploua.
