Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al râului Olt, pe cursul lui mijlociu, la poalele Munţilor Perşani. Versantul vestic al Munţilor Perşani este deosebit de pitoresc, populat de animale sălbatice şi cu valoare cinegetică numeroase vânători avand loc chiar şi in prezent. Localitatea este o aşezare românească, iar cu ajutorul istoriei orale au fost transmise din tată în fiu obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou. Dintre acestea, amintim obiceiul Cetei de Feciori din Comăna de Jos.
Ceata din Transilvania
Cea mai veche atestare documentară a unei cete din Transilvania este cea din Comăna de Jos, datând din 31 octombrie 1767. Documentul este scris cu litere chirilice şi aminteşte ceata de feciori sub numele de "Obcina" şi vorbeşte despre adunarea feciorilor care avea loc cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. O altă atestare datează din 1890, care descrie obiceiul Plugarului. Ceata de feciori oferă date privitoare la funcţiile pe care feciorii le ocupă în ceată, felul în care joacă "Turca", colindatul şi "Burduhoazele", adică mascaţii.
Obiceiurile cetei
Ceata de feciori de la Comăna de Jos funcţionează după norme şi reguli şi reprezintă un grup al feciorilor, folosindu-se doi termeni: Turca, care vine de la numele măştii (capra), care însoţeşte feciorii la colindat, şi ceata propriu-zisă, care umblă la "gazda Turcii", respectiv gazda cetei. în Comăna de Jos, ceata este constituită din cinci băieţi, numărul membrilor fiind respectat cu stricteţe în fiecare an, vârstele feciorilor fiind cuprinse între 16 si 21 de ani. în ceata fiecare fecior ocupă o funcţie. în fiecare an, la începutul lunii decembrie, feciorii se duc să tocmească gazda, căreia trebuie să-i ducă câte un litru de rachiu. Se tocmesc muzicanţii şi toţi cântă după ureche. Urmează apoi "Cusutul turcii", adică croirea măştii care va însoţi ceata la colindatul de Crăciun şi nu numai. în fiecare seară, până în Ajunul Crăciunului, feciorii cetei se strâng la gazdă şi fac repetiţii.
Pregătirea bucatelor
Primarul comunei Comăna de Jos, Alexandru Elekes, vorbeşte despre obiceiurile din comună şi aminteşte de ritualul tăierii porcului, pregătirea bucatelor şi curăţirea gospodăriilor: "Pregătirea bucatelor stă în centrul fiecărei familii şi ele trebuie să fie cât mai variate. Mulţi merg la oraş pentru a-şi cumpăra haine noi şi podoabe pentru bradul de Crăciun. Toate acestea se petrec pentru a întâmpina Crăciunul aşa cum se cuvine. Dacă locuinţa nu este curată, râde lumea şi nu face cinste feciorului sau fetei respective. Fiecare trebuie să taie porc, pentru a avea o bucată mare de carne, pe care să o ofere cetei. Ar fi multe de spus, dar ce este demn de reţinut este faptul că la Comăna aceste obiceiuri s-au păstrat cu sfinţenie şi se practică şi astăzi la fel ca odinioară".
Obligaţia feciorilor
Feciorii colindători din ceată au obligaţia de a participa la slujba religioasă din dimineaţa zilei de Crăciun şi de a primi binecuvântarea de la preot. Pentru aceste obiceiuri, simbolul Naşterii este un simbol primordial, iar în creştinism, colindatul devine actul ritual prin care este vestită Naşterea Domnului. în a patra zi de Crăciun, se face obiceiul "Burduhoazelor", obicei ce este legat primordial de un arhaic cult al morţilor. Acest obicei cu mascaţii apare în riturile funerare, atât pe teritoriul românesc, cât şi în multe părţi ale lumii. Treptat, nu numai conţinutul mitului Naşterii, dar şi cel al întregii mitologii populare a fost remodelat după conţinutul miturilor biblice.
