Vama Buzăului - o aşezare românească
|
|
Comuna Vama Buzăului deţine pe raza administrativ teritorială satele Buzăiel, Acriş şi Dălghiu. Interesant este faptul că această comună a rămas ca un apendice în judeţul Covasna, deşi se află pe teritoriul judeţului Braşov. Comunitatea este românească şi este amplasată într-o zonă splendidă, cu un relief de excepţie, cu faună şi floră bogată şi cu posibilităţi multiple de dezvoltare a agroturismului, asemeni locaţiilor Bran-Moieciu. Oricine o vizitează, mai mult ca sigur că se întoarce şi a doua oară, pentru aerul curat, nepoluat şi oferta diversificată în agrement în toate anotimpurile.
Scurt istoric
Numele localităţii este dat de două componente: Vama coborâtă de stăpânirea austriacă şi cursul Buzăului care dă al doilea element, fiind una dintre cele mai vechi din Carpaţi.
În Antichitate, la începutul mileniului al doilea, a ajuns zonă de graniţă între Transilvania şi Muntenia, fiind cea mai circulată trecătoare transcarpatică, în zona de curbură. Această aşezare, la răscrucea drumurilor şi a tăvălugului istoriei, a făcut ca locuitorii să aibă o istorie bogată în evenimente majore.
Izvoarele istorice atestă urme de vieţuire încă din neolitic, în Valea Fetii. Cercetările arheologice şi etnografice, ca şi cele lingvistice atestă existenţa unei populaţii stabile de păstori valahi găsiţi aici de unguri la venirea lor în Ardeal şi aşezarea lor în vecinătate după secolul al XI-lea.
Potenţial turistic
Primarul comunei Vama Buzăului, Tiberiu Nicolae Chirilaş, declară că zona se află în plin proces de dezvoltare durabilă şi este un loc prielnic de organizare de tabere în aer liber pentru sculptori şi cercetători, având un potenţial diversificat, dintre care amintim: Zonă agroturistică atestată, Biserica ortodoxă Vama Buzăului, Ruinele Fostei Capele, Catolice, Tabăra de sculptură din lemn, Pensiuni agroturistice, Urlătoarea şi Silvoturismul, la care se adaugă faptul că zona este ecologică.
Reînvierea tradiţiilor
Consiliul Local Vama Buzăului şi Primăria au alocat bani pentru reabilitarea lăcaşurilor de cult şi pentru promovarea tradiţiilor. S-au făcut investiţii în domeniul cultural şi au fost reabilitate două cămine culturale: Vama Buzăului şi Acriş, ultimul fiind inaugurat recent şi având invitate ansambluri folclorice de excepţie din judeţ şi interpreţi ai cântecului popular autentic.
Vămăşenii sunt oameni primitori, ospitalieri şi sunt dispuşi să primească în gospodăriile lor turişti care doresc să retrăiască viaţa la ţară şi să cunoască gastronomia specifică zonei.
