Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 32-33
Martie-Aprilie 2007

Braşovul la Bruxelles
Study case: Brasov County, Romania
Etude de cas: Brasov, Roumanie
Studio di caso: la provincia de Brasov
Festival Maghiar la Apaţa
Magyar Festival at Apaţa
Festival Magyar à Apaţa
Festival Ungherese ad Apaţa
Turism de cinci stele la Braşov
Five Stars Tourism at Braşov
Tourisme de cinq etoiles a Braşov
Turismo di cinque stelle a Braşov
200 de ani de prezenţă evreiască la Braşov
The Jewish Community of Braşov
La Communauté juive de Brasov
La Comunità ebrea di Brasov
Picturile lui Gabriel Stan
The Quest of Gabriel Stan
Mândra, o zonă naturală
Storage Lakes and Touring Area
Lacs d'accumulation et zone touristique
Bacini di raccolta e zona turistica
Prefecturi la standarde europene
Prefectures on EU Standrads
Préfectures à des standards UE
Prefetture a standard UE
Moieciu luptă pentru păstrarea obiceiurilor
Say "Cheese" and eat It!
La joie du fromage
L'allegria del formaggio
Muntele Tâmpa
Mount Tampa - a peculiar Reserve
Muzeul de Etnografie Braşov
Reconstituting anciens Ways of Life
Reconstituer d'anciens modes de vie
Riconstituzione di vecchi stilli di vita
Paştele şi ouăle Învierii
Easter and the Resurrection Eggs
Les Pâques et les oeufs de la Résurrection
La Pasque e le uova delle Risurrezione
Ceremonialul "Plugarul"
The Ploughman's Custom
Il Costume dell'Aratore
Predeal, ţinta vacanţelor reuşite
Predeal, the perfect destination
Predeal, la destination parfaite
Predeal, la destinazione perfetta
Fasching - Caravana Clătitelor
The Pancake Caravan
La Caravane de Crêpes
La Carovana delle Crêpes
Ceremonialul focului la Şinca Nouă
The Wheel on Fire
La roue en flammes
La Ruota in fiamme
Balul portului popular la Rupea
Popular Clothes' Bal
Le Bal de l'Habit Populaire
Il Ballo degli Abiti Popolari

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Paştele şi ouăle Învierii








Ca simbol al creatiei, al zamislirii vietii, oul a inspirat, din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o întreaga literatura. În cultura româneasca este suficient sa amintim doi reprezentanti de seama: Constantin Brâncusi si Ion Barbu, a caror opera graviteaza în jurul acestui subiect, considerat ca forma geometrica perfecta - "obiectul perfect". Originea colorarii oualor se pierde în negura epocii precrestine, din timpurile când Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Si la romani, colorate în rosu, ouale faceau parte dintre darurile sarbatorii lui Janus si erau folosite la diferite jocuri si ceremonii religioase. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este înca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a disparut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii. Ouale "încondeiate" ("împistrite" sau "muncite") s-au constituit, la români, într-o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, integrându-se între elementele de o deosebita valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitatile etnice ale poporului nostru. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se înrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Învierii Domnului. Cea mai raspândita relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si plânga fiul rastignit, a pus cosul cu oua lânga cruce si acestea s-au înrosit de la sângele care picura din ranile lui Isus. Domnul, vazând ca ouale s-au înrosit, a spus celor de fata: "De acum înainte sa faceti si voi oua rosii si împestritate întru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi".

Materiale

? ou de gaina (traditional)
? culori vegetale
? ceara de albine

Unelte

? pana de gâsca
? "chisita" ( unealta speciala, facuta dintr-o teava subtire din metal, cu diametrul foarte mic, în interiorul careia se trece un fir de par de porc) care foloseste la "scrierea" motivului.
? "pamatuf" (unealta care foloseste pentru acoperirea suprafetelor mai mari - linii groase, puncte, etc).

Culori (vegetale)

? rosu: coaja de mar dulce, frunze si flori de mar dulce, roiba, flori de sovârf, coaja de macies, etc.
? albastru: flori de viorele.
? verde: frunze de nuc, coaja de arin, coaja si mugur de mar paduret, floarea-soarelui, etc.
? galben: coji de ceapa, coaja de lemn paduret, coaja de lemnul câinelui, coaja de malin, etc.
? negru (ouale negre simbolizeaza durerea lui Isus): coaja verde a nucilor, coaja si fructe de arin, etc.

Tehnici

Sunt doua posibilitati de pregatire a oului pentru "împistrire"- fierberea lui înainte sau golirea. Acestea din urma sunt pastrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseste ceara calda, cu care se traseaza desenul pe oul alb, dupa care se cufunda în culoarea pregatita dinainte. Când oul trebuie sa contina mai multe culori, se cufunda succesiv în culori din ce în ce mai închise, dupa ce s-au "scris" motivele cu ceara, tot succesiv. Pentru a îndeparta ceara, se pune oul aproape de o sursa de caldura si se sterge cu o pânza; apoi se unge cu ulei sau grasime pentru a-i da stralucire.

Ornamente

De-a lungul timpului, motivele ornamentale s-au complicat (ca si culorile), chiar daca semnificatia simbolica nu mai este cunoscuta decât de batrânele satului. Motivele predominante sunt cele geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau naturaliste, reprezentând animale, pasari, sau chiar scene biblice, în diferite combinatii.
Cromatica si motivele decorative difera de la zona la zona si chiar de la creator la creator, depinzând de imaginatia acestuia.

Raspândire

Ca raspândire geografica, obiceiul încondeierii acopera întreaga suprafata a tarii. În Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste si cu mai putine culori, Oboga fiind unul din centrele cunoscute din judetul Olt. În Moldova, cu cât înaintam spre nord motivele si culorile sunt mai elaborate. Vestite sunt ouale încondeiate de la manastirea Sucevita al caror decor este executat din margele. În Transilvania si Banat gasim o mare varietate de modele si culori atât la români cât si la minoritatile nationale. Tara Bârsei a atins un nivel deosebit prin finetea desenului si compozitiei ornamentale si cromatice.

Ritualuri

Datorita încarcaturii simbolice religioase, ouale încondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar si în practicarea unor ritualuri, din care semnificativ pare cel practicat în Bucovina: cojile oualor de Pasti, împreuna cu alte resturi alimentare, sunt aruncate în râu, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinte imaginare, încarnari ale copiilor morti nebotezati, al caror loc de vietuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sâmbetei); în felul acesta, si Blajinii au stire ca pentru toti crestinii a venit Pastele.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov