Obiceiul tăierii porcului
|
|
Dintre evenimentele din timpul iernii care marchează anumite obiceiuri amintim tăiatul porcilor înainte de Crăciun sau de Bobotează, care marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou si purificarea mediului înconjurător, în special a apelor, de forte malefice. De Bobotează se colindă, se soroceşte vremea si belşugul holdelor in următorul an si se deschide cerul. La riturile creştine de sfinţire a apei, de botezare a credincioşilor, de scufundare a crucii în apă, poporul a adăugat numeroase practici de purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, strigături si zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor si anexelor gospodăreşti. Ca alimente rituale de bobotează sunt specifice piftia si grâul fiert.
Tăiatul porcului
Un eveniment deosebit a avut loc în zona Bran Moieciu, organizat de Centrul pentru Conservarea şi Valorificarea Tradiţiei Populare Braşov, în colaborare cu Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, care a avut drept scop promovarea obiceiurilor populare din judeţ, tăiatul porcului şi pregătirea produselor culinare tradiţionale. Evenimentul a avut în vedere încheierea unui ciclu vechi practicat de români pentru tăiatul porcului şi marcarea unui nou început în sacrificarea animalului, conform standardelor europene. A avut loc o adevărată demonstraţie în măiestria tăiatului porcului, pregătirea produselor şi expunerea acestora, cu concursul a 12 pensiuni agroturistice din zonă, cu participarea unui număr de 12 primării, însumând 12 echipe înscrise în lupta pentru câştigarea trofeului. La finalul competiţiei, fiecare echipă a fost premiată în funcţie de originalitate, de paleta variată aleasă în gastronomie, de aspect şi, nu în cele din urmă, după gust.
Sacrificari cu lautari
Totul a început la primele ore ale dimineţii, când porcii au fost aduşi cu camionul si repartizaţi echipelor la cele 12 pensiuni. De exemplu, la Pensiunea ?Maria? din Bran, gazdele au dat jos din camion porcii cu lautari, reusind sa acopere guiţatul patrupedelor.
Un juriu format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Brasov, Agentiei de Dezvoltare Durabila si mass-media au trecut pe la cele 12 echipe si au verificat felul in care a fost sacrificat animalul, cum a fost preparat şi ce reţete au practicat bucătarii. Totodată, juriul a avut posibilitatea să observe interesul proprietarilor de pensiuni de a păstra specificul zonei, de a se îmbrăca în portul popular specific locului şi de a folosi lăutarii în marcarea evenimentului.
Multiculturalitatea evenimentului
Mihai Pascu, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, a menţionat că evenimentul are patru scopuri şi se are în vedere promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare din judeţ, promovarea turismului şi agroturismului, încurajarea activităţilor sociale şi evidenţierea reprezentanţilor administraţiei publice locale, cu rezultate deosebite, ţinându-se cont de multiculturalitatea ce caracterizează judeţul Braşov. Ca urmare, au fost invitate să participe şi echipe de etnie maghiară din Apaţa, Ormeniş, Tărlungeni, Săcele, alături de cele româneşti din Prejmer, Bran, Moieciu, Buneşti, Şinca Nouă, Vama Buzăului, Homorod şi Beclean.
Tulumba ? o piesă de muzeu
Dacă echipele din Apaţa şi Săcele au impresionat prin măsurile de igienă impuse, cele din Bran-Moieciu şi Homorod au impresionat prin instrumentele de lucru alese şi ingrediente. De exemplu, cei din Bran au folosit o tulumbă, o piesă de muzeu, folosită pe vremea lui Vlad Ţepeş, pentru brănenii mai puţin cinstiţi care erau supuşi la torturi atunci când erau prinşi şi li se pârleau unghiile cu tulumba. Această piesă de muzeu a fost folosită acum la tăiatul porcului şi pe post de suflătoare în paiele cu care se pârlea porcul. Tot aici au cântat lăutarii pe tot parcursul ritualului.
?Slatină? şi Kolbasz
Echipa din Buneşti a pregătit preparate din porc specifice locului şi a folosit o saramură, numită ?slatină?, cei din Săcele au pregătit două feluri de cârnat şi caltaboşi ?Kolbasz?, iar echipa din Homorod a rupt gura târgului cu apa scoasă dintr-o fântână din Mercheaşa, care iese din pământ şi este extrem de sărată, numită ?slatină?. Apa a fost adusă în recipienţi şi s-a folosit la preparatul porcului, înlocuind sarea. Toţi locuitorii din Homorod folosesc slatina la preparatul porcului şi merg cu găleţile să se aprovizioneze în acest scop.
Ciorba cu zeamă de varză
Echipa din Moieciu a fost cea mai numeroasă, formată din zece oameni, printre ei aflându-se şi un medic veterinar care ne-a declarat că toţi porcii erau de sex feminin, nişte scrofiţe frumoase, egale în greutate. Echipa din Ormeniş ne-a declarat că a ales printre preparatele culinare să gătească ciorba cu zeamă de varză, care se serveşte cu hrean.
După ce au fost vizitate toate pensiunile şi echipele, toţi s-au strâns la ?Crăiasa Munţilor?, unde şi-au expus produsele în standuri şi au fost prezentate ca la licitaţie. Au fost premiaţi participanţii, iar produsele rezultate au fost distribuite familiilor nevoiaşe.
