Comuna Drăguş, judeţul Braşov, este o unitate administrativ-teritorială nou înfiinţată, care este amplasată la o distanţă de 75 km de aeroport, la 5 km de drum european şi la 5 km de calea ferată, ceea ce o face să fie uşor accesibilă celor ce doresc să cunoască această comunitate românească, încărcată de istorie, tradiţii şi folclor autentic.
Satul de sub munte
Comuna Drăguş face parte din Ţara Făgăraşului, aşezat sub munte alături de salba de sate formată din Ucea, Viştea, Drăguş, Lisa, Recea, Şercăiţa, Şinca şi altele. Dintre evenimentele mai importante de peste an, amintim sărbătoarea ?Legământul cu pădurea?, cunoscut şi sub numele de ?Descântecul pădurii?, obicei specific Ţării Făgăraşului, ?Ceata de feciori?, manifestare folclorică în perioada sărbătorilor de Crăciun, colindatul, ?Zilele Drăguşului? şi întâlnirea cu fiii satului şi multe alte manifestări culturale de promovare a obiceiurilor şi portului popular românesc.
Tradiţie şi inovaţie
Primarul comunei Drăguş, Vasile Pop, ne-a declarat că pe lângă preocupările Executivului Primăriei şi ale Consiliului Local pentru dezvoltarea durabilă a comunei, există permanent preocupări pentru păstrarea patrimoniului şi identitatea comunităţii: ?Cei care vin la noi pot vizita punctul muzeistic din cadrul şcolii generale din localitate şi pot beneficia de seri tradiţionale. Toate tradiţiile au fost strânse în volumul ?Drăguş, un sat românesc. Folclorul local între tradiţie şi inovaţie?, autor Viorica Pop. Totodată, imaginile satului Drăguş au fost strânse într-o carte de către Codrina Şandru şi Romulus Oprica. Pentru a prezenta Drăguşul în imagini şi pentru a promova tradiţiile locale, a fost realizat un film intitulat ?Drăguş, după 80 de ani?. Toate acestea vorbesc despre satul nostru şi sunt bucuros că am reuşit să realizăm imagini care înlocuiesc o mie de cuvinte?.
Sărbătoare folclorică
Întreaga suflare a satului, alături de invitaţi şi turişti, s-a adunat la jumătatea lunii noiembrie pentru a asista la lansarea filmului ?Drăguş, după 80 de ani?, eveniment ce a fost marcat de un spectacol folcloric de excepţie susţinut de Grupul Folcloric al Şcolii Generale Drăguş, Grupul coral al femeilor din Drăguş, formaţia ?Complex?, soliştii Mariana Şandru, Mioara Marica, Viorica Cerbu şi Ionela şi Florin Florea. Spectacolul s-a încheiat cu o petrecere la căminul cultural, muzică şi dans.
Meşteri şi artişti populari
În ultimele decenii, cojoacele, picturile şi icoanele pe sticlă ale meşterilor şi artiştilor drăguşeni au făcut subiectul unor expoziţii şi târguri, fiind apreciate pentru materiile prime folosite. Dintre meşterii populari îl amintim pe Dumitru Sofonea, cojocar, care foloseşte piei de miel şi de oaie supuse unor operaţii tehnice succesive.
