Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 24-25
Iulie-August 2006

Proiecte Româno - Italiene
Italian-Romanian Projects
Projets italo-roumains
Progetti italo-romeni
Activitatea Prefecturii
Blazonry and Laws
Blasons et lois
Blasoni e Leggi
Dracula pe Castelul Bran
Enlightening Bran Castle
Illuminando Castello Bran
Zilele Codlei
Codlea?s Days
Les Jours de Codlea
Hălchiul ? o atracţie irezistibilă
Churches and infrastructure
Eglises et infrastructure
Amfiteatru turistic natural ? Holbav
A Place of Refuge
Un lieu de refuge
Vacanţă la Predeal
Holliday in Predeal
Vacances à Predeal
Vacanze a Predeal
Paradis Terestru
Heaven on Earth
Paradiso terrestre
Inside Braşov ? 2 ani de activitate
Two years of Inside
Deux ans d?Inside
Due anni di Inside
Comăna ? o cetate veche
Rocks and Caves
Rocce e Caverne
Turism istoric la Lisa
Tn the History's Whirlpools
Nel vortice della storia
Invitaţie la Părău
Woods and Magic Beliefs
Forêts et croyances magiques
Boschi e credenze magiche
Incursiune la Recea
The Forest's Vow
Le serment de la forêt
Ghimbav - oraşul cu inimă săsească
The Teutonic Hallmark
L?empreinte des Teutons
Obiceiuri străvechi la Beclean
Wedding at Beclean
Nozze a Beclean
Sărbătorile Sânpetrului
Churches and Airplanes
Chiese ed aerei
Prejmerul ? în patrimoniul UNESCO
Prejmer?s Days
Les Jours de Prejmer
Carte de identitate şi cetăţenie
Identity and Citizenship

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Obiceiuri străvechi la Beclean



     

     

Sat important din Ţara Făgăraşului (Transilvania), Becleanul este aşezat de o parte şi de alta a drumului naţional 1, la 3 km vest de Făgăraş, în inima Ţării Oltului. Reşedinţa comunei cu acelaşi nume, cuprinzând satele Beclean, Boholţ, Calbor şi Hurezu.
Aşezarea geografică, populaţia, cultura, împrejurimile şi oportunităţile pe care le oferă zona fac din comuna Beclean un punct de atracţie irezistibil. La toate acestea se adaugă măsurile luate pentru protecţia mediului înconjurător prin construirea unei rampe ecologice.

Scurt istoric
Satul este menţionat pentru prima dată într-un document din 17 mai 1473, emis la Bucureşti de către domnitorul muntean Radu cel Frumos, sub forma ?Sâtlani?. Mai apoi Becleanul apare în mai multe documente şi în mai toate urbariile (recensămintele) efectuate de autorităţile maghiare de-a lungul secolelor XVI-XIX.
Satul dobândeşte statut de ?oppidum? în secolul al XVII-lea, cu unele scutiri de dări şi slujbe, scutiri care sunt confirmate de statutele Ţării Făgăraşului încă din secolul al XVI-lea, la 1560-1570.

Obiceiuri şi tradiţii
În comuna Beclean şi satele aferente obiceiurile şi tradiţiile se desfăşoară după o rânduială străveche. Dintre acestea amintim câteva, din cele mai vechi: crucea de gheaţă (Beclean), ceata de feciori sau obiceiul de nuntă, obicei unic în Ţara Făgăraşului.

Nunta din Boholţ
Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Braşov, ne-a declarat că ?Nunta din Boholţ?, datorită autenticităţii şi unicităţii ei, este cunoscută nu numai în ţară, ci şi peste hotare: ?În desfăşurarea secvenţelor ceremoniale ale obiceiului nunţii, peţitul reprezintă primul pas şi merg doar bărbaţii: viitorul mire, tatăl acestuia, naşul, fraţii şi unchii mirelui. Peţitul se mai numea şi ?la învoială? sau ?la înţeles?, deoarece acolo se hotăra şi zestrea fetei. ?Chemătorii? umblau prin tot satul să poftească lumea la nuntă. Sâmbăta se aducea ?cinstea?, alcătuită dintr-un picior de porc sau o găină, o bucată de slănină, varză murată şi ouă din care femeile pricepute pregăteau mâncarea pentru nuntă. Tot în aceeaşi zi, mirele primea în dar de la mireasă ?cârpa de pus la brâu??.
Etnofolcloristul Ioan Pumnea aminteşte că la casa mirelui se strângeau ?călăraşii?, unul primea un steag (steagul mirelui), mirele se urca în căruţă şi se îndrepta spre casa nunului însoţit de flăcăii călări, după care alaiul se îndrepta spre casa miresei. Mireasa gătită pleacă la cununie.

Colacul de pinten
În curte, se desfăşoară o altă secvenţă de ceremonial: nuntaşii asistă la cerutul ?colacului de pinten? de către un călăraş. Colacul este înmânat de către socrul mic mirelui ca semn că învoieşte mireasa să meargă cu el la cununie. Într-o căruţă, dinainte pregătită, femeila aduc zestrea miresei. Mireasa se alătură alaiului de nuntă şi se îndreaptă spre biserică.
Primarul comunei Beclean, Ioan Maican, ne-a declarat că se simte onorat că se află în fruntea unei comunităţi care are rădăcini adânci, străvechi şi încărcate de cultură şi civilizaţie. Despre acest obicei, primarul a completat: ?Nunta se mai compune din ?Hora miresei?, care completează nunta din Boholţ. După ce alaiul se îndreaptă spre casa mireului, unul din ?călăraşi? rosteşte o altă oraţie de nuntă prin care se cere colacul. El primeşte un colac mic de care este prinsă o bucăţică de slănină. Colacul se aruncă peste casă. Mireasa şi nuna, mirele şi nunul coboară din căruţe şi la intrare soacra mare învârteşte mireasa de trei ori. Mireasa trece pe sub o farfurie cu brânză şi intră în casă. Nunta ţine două zile?.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov