Regele Mihai I de România, la Braşov
|
|
Majestăţile Lor Regele Mihai I de România şi Regina Ana au răspuns invitaţiei făcută de preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu şi au făcut o vizită la Braşov, unde au fost primiţi de oficiali ai judeţului, istorici, simpatizanţi ai instituţiei regale, academicieni, reprezntanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, scriitori şi mass-media, împlinind astfel un vis mai vechi al braşovenilor. Executivul Consiliului Judeţean Braşov a urat un bun-venit Majestăţilor Lor şi au anunţat că momentul este foarte important, deoarece acest an este un an aniversar pentru Regele Mihai I de România, care va împlini 85 de ani. Cei care au dorit să-l vadă au făcut sala de şedinţe a Consiliului Judeţean neîncăpătoare.
Un moment istoric
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a înmânat Regelui Mihai I de România şi Reginei Ana Diploma de Excelenţă şi a amintit de invitaţia pe care a făcut-o Majestăţilor Lor în anul 1992, împreună cu fostul primar de la acea vreme al Braşovului, Adrian Moruzi, iniţiativă respinsă atunci de guvern, interzicându-le să pună piciorul în România.
?Sînt printre cei care au învăţat pe pielea lor istoria adevărată. Avem în faţa noastră un personaj istoric. Îl avem pe strănepotul Regelui Carol I, cel care a creat România modernă, cel care a făcut din ţara noastră un stat cunoscut şi puternic. Îl avem pe nepotul Regelui Ferdinand I Întregitorul, cel care a făcut din România o ţară mare, cu o populaţie aproape la fel de mare ca a Angliei şi cu o economie foarte puternică. Îl avem în faţa noastră pe cel care a condus ţara în una dintre cele mai negre perioade din istoria noastră, cea a dictaturilor hitleristă, stalinistă şi comunistă. Cu toate acestea, a reuşit să rămînă un om vertical, să dea dovadă de principialitate şi moralitate?, a declarat Aristotel Căncescu.
Împăcarea cu istoria
Adrian Moruzi s-a adresat Regelui: ?Majestăţile Voastre trăim cu bucurie venirea voastră aici, cu statura morală pe care familia regală o poate aduce şi cred că împăcarea cu istoria va fi mai uşoară şi mai firească. Această venire este necesară, deşi sunteţi oaspeţi. Dacă ne uităm în Europa unită, vom găsi naţiuni cu monarhii la conducere care sunt puternice. Trăim etern în această clipă care ne uneşte?.
Octav Bjoza, preşedintele interimar al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Braşov, vădit emoţionat, s-a adresat: ?Majestate, foarte mulţi dintre cei care au luptat pentru ţar şi Regele ei au luat drumul temniţelor comuniste, unde şi-au găsit sfîrşitul. Noi nu am reuşit în urmă cu peste 50 de ani să blocăm instaurarea comunismului pe aceste pămînturi şi să alungăm din ţară tancurile sovietice, dar am demonstrat întregii omeniri că în ţara aceasta nu toţi am fost nişte laşi?.
Cei care au servit patria sub drapelul Regelui Mihai I de România au urat sănătate şi viaţă îndelungată Regelui şi Reginei.
Spre normalitate
Prefectul de Braşov, Aurelian Danu, a amintit că momentul este unul istoric, deoarece Regele şi Regina se află pentru prima dată în clădirea în care funcţionează Consiliul Judeţean, Prefectura şi alte instituţii ale statului: ?După 16 ani, ne aflăm în situaţia în care ne apropiem de normalitate şi mă bucur că mulţi au învăţat ce reprezintă Majestăţile Lor în Europa şi în lume şi lobby-ul pe care îl fac ei pentru România?.
Academicianul Alexandru Surdu a amintit că Regele Mihai de România a fost protectorul Academiei Române şi a menţionat că şi astăzi mai există regalişti printre academicieni, unii care au suferit din această cauză şi care au făcut închisoare deoarece au luptat pentru ţară şi regele ei.
Un moment european
În încheierea şedinţei festive a vorbit Majestatea Sa Regele Mihai I de România, care a spus că anul 2006 este unul plin de simboluri pentru Familia Regală română şi pentru istoria ţării noastre: ?Se împlinesc 140 de ani de cînd în fruntea ţării a venit un şef de stat european - Carol I, şi 125 de ani de cînd România a devenit un stat suveran şi independent pe continentul european, un regat. Este ultimul an al României în afara graniţelor Uniunii Europene. Familia Regală română este prezentă la Braşov şi peste tot în ţară pentru a fi alături de oamenii care îşi înţeleg obligaţiile faţă de comunităţile lor. În această sală stau alături de noi consilieri judeţeni şi locali, directori de instituţii, academicieni şi profesori. Sînteţi cîţiva oameni care decideţi pentru şase sute de mii de braşoveni. Vă îndemn să-i respectaţi, pentru că, vrînd-nevrînd, sînteţi un exemplu pentru ei?.
Oficialităţile locale au declarat că, într-o perioadă în care România trece printr-o criză morală, vizita Regelui înseamnă un plus de încredere în forţele proprii şi o întoarcere la valorile istorice ale poporului român.
Printre braşoveni
Regele Mihai însoţit de oficialităţile braşovene a parcurs pe jos strada Republicii, pînă în Piaţa Sfatului, strada Mureşenilor, au servit masa la Aro Palace şi au făcut un popas la Spitalul Militar ?Regina Maria?. Mulţi trecători au rămas cu gura căscată cînd l-au văzut pe fostul suveran. Alţii, muţi de emoţie, l-au însoţit pe rege pînă în Piaţa Sfatului. Aici, Regele şi Regina au luat parte la o slujbă religioasă oficiată la Catedrala Ortodoxă. La ieşire, cîteva zeci de braşoveni i-au aşteptat ca să-i fotografieze, să le strîngă mîna şi să le ofere flori. Majestăţile Lor au părăsit Oraşul Coroanei în cursul după-amiezii. Aceasta a fost cea de-a doua vizită postdecembristă a Regelui Mihai în oraşul nostru. Majestatea Sa a fost oaspete al Braşovului mai întîi în 1996. Suveranul a mai venit o dată în vizită la Ghimbav.
Viaţa Regelui
Regele Mihai I al României (25 octombrie 1921, Sinaia) este fiul Regelui Carol al II-lea. A fost suveran al României între 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Mihai a devenit pentru prima dată rege după moartea bunicului său Ferdinand şi în urma renunţarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). Detronat de tatăl său, după doar trei ani, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea lui Carol al II-lea, rămânând conducător al regimului pro-german al mareşalului Ion Antonescu. După colaborarea României cu Germania în Al Doilea Război Mondial şi după ce forţele sovietice au intrat în România, regele Mihai a organizat arestarea lui Antonescu în 23 august 1944. S-a opus guvernelor pro-sovietice în perioada anilor 1945-1946. A fost obligat să abdice în 30 decembrie 1947 şi s-a exilat în Versoix (Elveţia), iar revenirea nu i s-a permis până în 1997.
