Tradiţii autentice la Apaţa
|
|
În comuna Apaţa, judeţul Braşov, convieţuiesc români, maghiari şi rromi, ponderea populaţiei fiind formată din cetăţeni de etnie maghiară. Primăria, Consiliul Local Apaţa, Consiliul Judeţean Braşov şi Centrul de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Braşov sprijină în fiecare an organizarea evenimentelor tradiţionale specifice comunităţii.
Farsang, carnavalul nebuniilor
Profesor Şimon Terezia, Şcoala Populară de Artă Braşov, ne-a declarat că se consideră o fiică a satului, deoarece tatăl ei provine din această localitate. Cu prilejul organizării carnavalului ?Farsang?, prezentă la acest eveniment, Şimon Terezia a afirmat: ?Această sărbătoarea marchează sfârşitul iernii şi începerea postului. Toate produsele care nu se mai consumă în post sunt folosite cu acest prilej: se fac gogoşi (csöroe), care se prăjesc în ulei. În zonele cu influenţă catolică, se fac clătite, iar în zona reformată şi evanghelică (unitarienii) se pregătesc gogoşile. Practic, în toată Europa, creştinii sărbătoresc ?Săptămâna nebuniilor?, adică o săptămână cu exces de distracţie, înainte de intrarea în post?.
Un obicei rar
Orban Bela a fost ales să fie gazda Farsangului, locul de unde pleacă recruţii, călare pe caii împodobiţi, alături de alaiul format din mire şi mireasă şi de măşti: animaliere (urs, lup) şi umane (doctor, ghicitor, preot, ţigan, mire, mireasă), confecţionate după imaginaţia fiecăruia. La pregatiri participă şi fetele din sat, care-i ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului. În spatele carului alegoric este agăţată o roată pe care stau faţă în faţă, învartindu-se într-un dans nesfârşit, două păpuşi: mirele şi mireasa, simbolizând ciclicitatea anotimpurilor: anul vechi este înlocuit cu un an nou. Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie şi chiar anotimpul rece, asimilat morţii temporare a naturii, întunericului, infertilităţii.
Un obicei vechi de 300 de ani
Viceprimarul comunei Apaţa, Bölöni Laszlo, ne-a declarat că primăria sprijină în fiecare an organizarea de evenimente specifice localităţii: ?Farsangul se sărbătoreşte de aproape 300 de ani, el datând se pare după anul 1700. Recruţii primesc ouă de la populaţie, băutură, gogoşi şi bani. După terminarea evenimentului se pregăteşte balul şi se prepară o păpară mare din ouă. Înainte de 1989, comuniştii puneau o cotă şi pe aceste ouă, care trebuiau predate la stat. După ce se termină Farsangul, copiii din localitate se pregătesc de Paşti şi se antrenează pentru împuşcatul cocoşului?.
Împuşcatul cocoşului
În localitate, există un obicei unic, denumit ?împuşcatul cocoşului?. Acest obicei datează de sute de ani, de când tătarii au atacat satul şi oamenii s-au ascuns în cetate. Un cocoş s-a speriat şi le-a trădat ascunzătoarea. Astfel, localnicii au fost găsiţi şi ucişi. De atunci, a doua zi de Paşti, se sărbătoreşte împuşcatul cocoşului. La început, se împuşcau cocoşi adevăraţi, dar, în timp, pentru a nu mai fi sacrificate păsările, a fost confecţionată o tablă pe care s-a desenat pasărea şi care se împuşcă cu o armă specifică. Pentru această sărbătoare, copiii încep pregătirile din prima zi de post, cu şase săptămâni înainte de Paşti.
Prima zi de Paşti
Viceprimarul Bölöni Laszlo povesteşte că împreună cu primarul Bölöni Iuliu au făcut şi ei parte din cetele de feciori şi au participat la sărbătoarea Farsangului şi la împuşcatul cocoşului. Prima zi de Paşti începe cu slujba religioasă de la biserică, după care se organizează un alai cu fanfara înainte. În spatele cetăţii, pe un deal, se organizează concursul pentru împuşcatul cocoşului. Cine nimereşte inima cocoşului primeşte un pahar de rachiu. Organizatorii stabilesc un preţ pentru cei care doresc să participe la acest concurs şi orice turist poate să încerce să nimerească inima cocoşului.
