La fel ca şi maghiarii de pretutindeni, comunitatea maghiarilor din judeţul Braşov sărbătoreşte în fiecare an, în data de 15 martie, revoluţia de la 1848. Cu acest prilej,
premierul Călin Popescu Tăriceanu a adresat un mesaj întregii comunităţi maghiare din România şi a precizat că întreaga societate românească salută acest moment aniversar.
Respectul faţă de eroi
Uniunea Democrată a Maghiarilor Braşov a organizat, cu acest prilej, mai multe evenimente în fiecare localitate în care trăiesc etnici maghiari, arătându-şi astfel respectul faţă de eroi.
La Braşov, deschiderea evenimentului a avut loc la monumentul istoric de la Timişul de Sus, unde au participat Atilla Kovacs ? preşedintele UDMR Braşov, Szente Ladislau ? Organizaţia Municipală Braşov, Marko Gabor ? consilier judeţean, Gabor Imre ? consilier local, mai mulţi oficiali ai comunităţii maghiare, elevii unor şcoli generale din Teliu, Budila şi Săcele, precum şi Nagy Karol ? reprezentantul Ambasadei Ungariei la Bucureşti.
Lumânări aprinse
Preotul Bisericii Reformate Braşov, Kassay Geza, a ţinut o cuvântare în care amintit istoricul evenimentului şi s-a arătat bucuros ca maghiarii pot marca această sărbătoare fără frică, într-o coexistenţă paşnică. Copiii au fost la mormintele eroilor din Săcele, Zizin, Budila, Timişul de Sus, au depus flori, au recitat versuri, au cântat şi au aprins lumânări în cinstea eroilor. De asemenea, fanfara din Săcele a interpretat cântece specifice evenimentului.
Sărbători religioase
Maghiarii din judeţul Braşov sunt de diferite confesiuni: romano-catolici (cei mai mulţi), greco-catolici, reformaţi, unitarieni, evanghelici şi baptişti. Toţi îşi respectă cu sfinţenie sărbătorile religioase, fiecare după ritualul specific. Deputatul de Braşov Atilla Kovacs, preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor, filiala Braşov, spune că în Braşov comunitatea maghiară cuprinde 51.000 de maghiari. ?Proiectele pe care le lansăm fac obiectul întregii comunităţi, indiferent dacă sunt maghiari, români, germani sau romi?, a conchis Kovacs Atilla.
Înălţarea Domnului
Ritualurile maghiarilor legate de Paşti sunt mai vechi decât creştinismul. Triburile maghiare, locuitori ai pustelor din Asia credeau chiar înaintea creştinizării lor într-un singur Creator, iar cea care le reprezenta interesele în faţa unicului şi eternului, atotputernicului Dumnezeu era preafericita Mare Doamnă a Pământului.
Un obicei străvechi este vopsitul oului, care se leagă pe de o parte de simbolistica Oului Străvechi din care s-a născut Universul, pe de altă parte de sângele Mântuitorului, care după legendă s-ar fi scurs pe ouăle lăsate de o femeie lângă cruce. Tehnologia prin care se decorează ouăle roşi la maghiari se numeşte ?scrisul ouălor?. Motivele decorative sunt desenate pe ou cu ajutorul unei peniţe, folosind ceară sau acid.
Ouăle vopsite sunt puse într-un coşuleţ sau într-un ghiveci în care a fost încolţit grâu şi sunt oferite în lunea albă ? lunea de după paşti ? de către femeile din casă prietenilor, membrilor de familie, care după ce fac urări de bine recitînd poezii, le stropesc cu apă de colonie.
Fiind a sărbătoare a bucuriei, a învierii lui Iisus şi a reinvierii naturii, băieţii se ţin şi de şotii: stropesc cu găleata sau cu o butelie de sifon fetele, dar nimeni nu se supără. Stropitul cunoaşe astăzi o popularitate nemaiîntâlnită, nu numai la sate, ci şi în Braşov. Mii de bărbaţi urează cunoştinţelor fericire şi prosperitate, pentru că Iisus a învins moartea realizând învierea speranţei.
