Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 183-185
Septembrie-Decembrie 2019

"Dans de vifor"
“Whirlwind Dance”
„Schneesturmtanz“
Vihartánc
Festivalul „Cununa”, ediţia a IV-a
“Cununa” Festival, 4th Edition
Die vierte Auflage des Cununa-Festivals
Nászfesztivál IV. kiadás
Festivalul Cultural Maghiar „Țara Bârsei“
Hungarian Cultural Festival “Tara Barsei”
Das ungarische Kulturfestival „Burzenland“
Barcasági Magyar Kulturális Fesztivál
Șezătoare de poveste
Fairy-tale gathering
Ein Spinnabend zum Nacherzählen
Mesebeli fonó
Pictură murală în centrul istoric
Mural Painting in the Historical City Centre
Eine Wandmalerei im historischen Stadtzentrum
Falfestmény a történelmi belvárosban
1.000 de flori croșetate
1,000 Crochet Flowers
1000 gehäkelte Blumen
1000 horgolt virág
Biserică multimedia la Cincșor
Multimedia Church in Cincșor
Die Kleinschenker Multimedia-Kirche
Multimédiás templom Kissinken
Comăna, între ieri și azi
Comana, between yesterday and today
Comăna - gestern und heute
Komána tegnap és ma
Feldioara, o nouă destinație în inima României
Feldioara, a new destination in the heart of Romania
Marienburg/Feldioara -ein neues Reiseziel inmitten Rumäniens
Földvár, új turistacélpont Románia szívében
Hoghiz: Istorie, tradiție, natură
Hoghiz: History, tradition, nature
Hoghiz: Geschichte, Tradition, Natur
Olthévíz: Történelem, hagyomány, természet
Sâmbăta de Sus, colț de rai
Sambata de Sus, a piece of heaven
Felsőszombatfalva, az édenkert része
„Muzeul Din Școală – Sohodol”
“The School Museum – Sohodol”
„Das Museum in der Schule – Sohodol“
Múzeum az iskolában – Szohodol

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact
Istoricul Braşovului


Braşovul în evul mediu

Braşovul este atestat documentar în anul 1234 în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. În a doua jumătate a secolului al XIV- lea, este confirmat drept centru administrativ şi ecleziastic al Tarii Bârsei, (Corona, Kronstadt, Brasso), “oraşul liber regal”, unul dintre centrele economice şi culturale ale Transilvaniei.
În secolul al XIV-lea, burgul era concentrat în jurul pieţei principale şi al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră reconstruită începând cu anul 1383. Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea erau conturate două artere principale: Strada Mănăstirii şi Strada Porţii. În evul mediu, zona locuită din Cetate se oprea la limita formată de Uliţa Călugăriţelor (astăzi Michael Weiss), oraşul extinzându-se spre 1600, până la limita zidurilor dinspre actualul Hotel Aro. Aşezarea era împărţită în patru cartiere: Portica - spre sud-est, Corpus Christi - spre sud-vest, Petri - spre nord est şi Catharina - spre nord-vest. În afara Cetăţii existau totodată trei suburbii. “Braşovul Vechi” s-a dezvoltat în jurul bisericii Sf. Bartolomeu, înglobând aşezarea de lângă dealul Sf. Martin (zona străzilor Lunga şi De Mijloc). Spre est, cartierul Blumăna (zona străzilor Cuza Voda, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor şi Colina Universitarii), cu capela Sf. Barbara, era locuit în principal de secui; aici se afla şi leprozeria, menţionată documentar în 1413. Spre sud-vest se găseşte vechiul cartier romanesc al Şcheilor Braşovului. Evenimentele istorice punctează evoluţia fortificaţiilor cetăţii: dacă în 1421, oraşul este devastat, întreg sfatul (consiliul orăşenesc) fiind dus în robie, incursiunea turcească din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de apărare era suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei în 1441 şi guvernator al Ungariei în 1446, contribuie în mod substanţial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este amplificat până în 1646. Centura de fortificaţii a făcut din Braşov unul dintre cele mai întărite oraşe medievale din Transilvania. Sistemul de apărare al Cetăţii era completat cu fortul de pe Dealul Straja şi cu cele patru turnuri de observaţie extra-muros: Turnul Negru şi Turnul Alb; celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oraş al muntelui Tâmpa în dreptul Bastioanelor Ţesătorilor şi Postăvarilor.

Braşovul în vremea Renaşterii

&Brasovul acestor timpuri iese în evidenţă - faţă de alte oraşe - prin cultivarea ştiinţelor”, nota în 1548, marele umanist şi reformator sas Johannes Honterus (1498-1549), într-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitarii din Basel. Prestigiul şcolii şi bibliotecii înfiinţate de Honterus în 1541 - Studium Coronense - avea să atragă elevi din toata Transilvania, Ungaria, Germania şi Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasă la saşii din Ţara Bârsei, iar în 1547 Dieta Principatului accepta religia luterană ca una dintre cele patru religii oficiale admise în Transilvania.
Casele patriciatului urban reflectă stilul Renaşterii, majoritatea lor fiind construite în secolul al XVI-lea. Clădirile aparţin tipologiei central-europene cu front stradal îngust ocupat integral şi dezvoltare în adâncime prin adăugarea succesiva de încăperi. Accesul în curte se făcea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stâlpi de piatră profilată. Acestea au fost puse în evidenta de lucrările de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel. Însemnările din epoca vorbesc despre faţadele caselor “zugrăvite în culorile cameleonului”, picturi figurative împodobind chiar şi zidurile de incintă, turnurile şi porţile Cetăţii.

Secolul al XVII-lea- prima jumatate a secolului al XIX-lea

Între 1639 şi 1641, fortificaţiile Braşovului sunt amplificate în partea de nord a oraşului cu mai multe rânduri de curtine şi şanţuri de apărare. Construirea Bastionului Aurarilor în 1646 încheie lucrările la sistemul defensiv. În 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Braşovului afectează majoritatea construcţiilor importante din Cetate. Refacerea oraşului se desfăşoară cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face în concordanţă cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.
Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolica Sfinţii Petru şi Pavel, este construit între 1776-1782. Fortificaţiile medievale, devenite anacronice, sunt lăsate în paragină. Câştigă în schimb însemnătate Cetăţuia de pe Dealul Straja, al cărei sistem defensiv este adus la zi de imperiali. În 1737 Piaţa Sfatului este pavată cu piatră. În 1736 se construieşte o sosea spre Ţara Românească prin pasul Timiş. În această perioadă Braşovul rămâne un oraş meşteşugăresc, existând peste 1227 de ateliere.
Sfârşitul secolului al XVII-lea şi prima jumătate a veacului următor înseamnă totodată şi epoca de înflorire a comerţului românesc la Braşov, antrenând mişcarea de emancipare intelectuală şi naţională ce va culmina în Transilvania în contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desfiinţării privilegiilor saşilor de către împăratul Iosif al II-lea (1780-1790), porţile Cetăţii sunt deschise pentru negustorii români din Şchei sau din Ţara Românească, dar şi pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.
Între 1784 şi 1787 este construită Biserica ortodoxă greacă Sf. Treime de pe actuala Strada George Bariţiu din daniile bogate ale negustorilor români şi greci, dar şi ale boierilor Brâncoveni, Văcăreşti, Şuţu, Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi în pribegie la Braşov. În 1835 este înfiinţată Casina română ca loc de întâlnire pentru negustori. Între membrii săi figurează elita intelectuală şi culturală românească a Braşovului, întemeietorii “Gazetei de Transilvania” - George Bariţiu, Iacob şi Andrei Mureşianu. Prosperii negustori români stabiliţi în Cetate cumpăra case vechi săseşti, sau îşi construiesc, reşedinţe impozante în stilurile epocii. Curentul dominant în arhitectura Braşovului din această perioadă este neoclasicismul.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

Transformarea dintr-un oraş medieval într-un oraş modern a impus extinderea pe laturile de nord-est (înspre Braşovul Vechi şi Blumăna) şi vest (înspre Şchei), prin demolarea centurii fortificate a oraşului care a început în anul 1857 (Poarta Străzii Porţii şi fortificaţiile aferente), Poarta Străzii Negre (1873), Poarta Târgul Cailor (1874), Bastionul Aurarilor (1886), Bastionul Curelarilor (1887). Vechile şanţuri de apărare, iazurile şi bălţile au fost umplute, s-au ridicat clădiri publice şi administrative, scoli, cazărmi şi vile, s-au amenajat parcuri şi promenade.







PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov